Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina, extinsa pe 70 ha, a fost construita in stil Vauban, intre anii 1715-1738, dupa planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, din initiativa imparatului Carol VI de Habsburg. In anul 1714 imparatul aproba constructia Cetatii Alba Carolina, care se desfasoara sub comanda feldmaresalului austriac de origine franceza, Eugeniu de Savoia. Piatra de temelie este pusa in cadrul unei festivitati fastuoase la 4 noiembrie 1715. Cetatea este un fort de forma stelara, cu ziduri groase, cu 7 bastioane si mai multe porti monumentale, in stil baroc, impodobite cu basoreliefuri care infatiseaza figuri si scene mitologice, realizate de Johann Konig. Perimetrul santurilor de aparare au aproximativ 5 km. Pentru a face loc noii cetati au fost distruse mai multe constructii, printre care si Mitropolia Ortodoxa – ctitorie din 1595-1601 a voievodului Mihai Viteazul. In perioada construirii cetatii, orasul a fost consemnat in unele documente oficiale atat cu denumirea de Karlsburg (dupa numele imparatului Carol VI de Habsburg), cat si cu acela de Alba Carolina. Constructia cetatii, cu momente de pauza datorate razboaielor si ciumei, este finalizata in anul 1738.
Cetatea Alba Carolina este cea mai importanta atractie turistica din municipiul Alba Iulia. Este considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din Romania, sau chiar din sud-estul Europei. Cetatea este un fort in forma de stea, cu ziduri groase, cu sapte bastioane: Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano si Sf. Elisabeta. Zidurile cetatii sunt construite din caramida, piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, grosimea lor fiind la baza 3m, iar la varf 1,20m. Zidurile sunt sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza impingerile pamantului. Constructia impresionanta este inconjurata de santuri de aparare. Cele sase porti triumfale asigurau accesul in cetate ele fiind construite in stil baroc, impodobite cu basoreliefuri care infatiseaza figuri si scene mitologice, realizate de Johann Konig. Trei dintre porti erau spre oras, iar celelalte trei erau spre campul de instructie din vest. Portile impresioneaza prin frumusetea decoratiunilor, fiind unice in arhitectura militara europeana. Din cele sase porti, se mai pastreaza in forma initiala doar portile I, III si IV, iar din poarta II, se mai pastreaza doar stalpii laterali. Decoratia inspirata din mitologia antica a fost realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. Intre secolele XVIII-XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si Marea Unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918. Suprafata totala a cetatii este de 70 ha, iar diametrul maxim de 0,9 km. Perimetrul total al zidurilor este de aproximativ 12 km. Inaltimea zidurilor de aparare este de 10-20m.