 |
| Manastirea ,,Sfanta Ana" |
Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase.
Biserica Ortodoxă Română este instituția religioasă din România cu cel mai mare număr de credincioși. Ea este o biserică autocefală care se află în comuniune cu celelalte biserici ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,7 %, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2002,[149][150] . Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului este următoarea: romano-catolici (4,7 %), reformați (3,7 %), penticostali (1,5 %) și români uniți (0,9 %). Astfel, populația creștină din România reprezintă 99,3 % din totalul populației țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari.[152] De asemenea, la recensământul din 2002, în România existau 6 179 de persoane de religie mozaică, 21 349 de atei sau persoane fără religie și 11 734 de persoane care nu și-au declarat religia.
Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma,[153] ca urmare a trecerii unei mari părți a românilor, până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al XVII-lea.[154] Catolicismul și protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania și Crișana.[151] În Bihor, de pildă, se află centrul cultului baptist din România,[155] comunitatea de aici numărând 22 294 de adepți. De asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil vechi, cultul armean și altele asemenea.
În august 2010, în România existau 18.300 de biserici.
