Lacul Dracului

Lacul Dracului este un lac carstic din Muntii Locvei, in partea de inceput (in amonte) a Cheilor Nerei, judetul Caras – Severin. Este considerat monument al naturii si face parte din Parcul National Cheile Nerei – Beusnita. Se poate ajunge la Lacul Dracului, urmarind marcajul banda rosie (Sopotu Nou – Cheile Nerei – Sasca Romana). Plecand din localitatea Sopotu Nou, dupa cca. 5,5 km (1h 30 min. de mers) se ajunge in Poiana lui Trifu (Poiana Meliugului).La iesirea din aceasta poiana, se trece Nera pe malul stang, iar dupa cca. 500m de la confluenta Ogasului Haimeliug cu Nera, se ajunge la Lacul Dracului (urcand un mic damb, de 3m inaltime, in versantul stang al vaii). Are o culoare aparenta albastru-verzuie, fiind format prin prabusirea tavanului pesterii alaturate si alimentat prin fisurile carstice. Pestera Lacul Dracului are lacul chiar la una dintre intrari. Cealalta intrare fara nici o legatura cu lacul intalneste galeria principala dupa 20 de metri. Galeria pesterii are aproximativ 70m lungime si este lipsita de formatiuni speologice specifice. In timpul ploilor abundente galeria este inundata complet, neputand fi vizitata. Ansamblul este considerat monument al naturii, inclus in Parcul National Cheile Nerei - Beusnita.
Lacul Dracului (initial subteran), a aparut la zi prin prabusirea boltii pesterii (Pestera de la Lacul Dracului), din care cauza, o parte din malurile sale sunt in surplomba. Lacul are o suprafata variabila (cca. 700 mp), o forma ovoidala (35×18 m) si 12m adancime maxima. Lacul Dracului este alimentat de ploi, dar mai ales de apele Nerei (fie direct printr-un sistem de canale subterane, fie prin intermediul unor galerii inundate ale pesterii). In punctul de adancime maxima a lacului (-12 m), speologii scafandri au descoperit (1981) o galerie inecata care patrundea in masivul fisurat. Dupa parcurgerea a 25m, au iesit din apa intr-o frumoasa sala, in care calcarul alb si spalat alterna cu straturi negre de silex. S-au descoperit de asemenea, stranii forme de coroziune, posibile numai in mediul subacvatic, dar si trunchiuri de arbori si forme mai rare de viata (spongieri de apa dulce). In apa limpede cu reflexe verzi-albastrui sau violet-negre (dupa cum se oglindeste cerul senin sau innourat ori cei cativa fagi de pe mal), se pot zari o multime de pesti ce inoata vioi in aceasta minune a naturii cu valoare de unicat.
Dintre legendele privind numele lacului cea mai cunoscuta spune ca: ”demult, intr-o zi pierduta in negura vremurilor, un mos hatru isi pastea caprele in coltul linistit de langa lac, ascultand cum clipoceste unda Nerei la radacinile arinilor si fagilor batrani din marginea padurii. Pe neasteptate se ivi in fata sa, ca iesit din pamant, un soi de omulet cu un peste in mana. Dupa ce-i dete binete, omuletul il ruga sa-i friga pestele pe jar de vreascuri uscate, avand grija sa nu care cumva sa i se strambe coada. Mosul cugeta o clipa si primi bucuros, invitandu-l la randul sau sa-i friga un cap de tap fara ca acesta sa “ranjeasca”. Invoiala fiind facuta, mosul se puse pe treaba si infigand pestele intr-o tapusa il fripse fara sa i se strambe coada. Musafirul sau, care nu era altul decat diavolul, se chinui insa in zadar, legand botul tapului cu curmei de tei (funie de calitate proasta, facuta din coaja de tei sau de rachita): arzand teiul, botul se desfacu aratandu-si dintii. Furios ca mosul l-a pacalit, diavolul se arunca in lac. Ptiu, zise atunci mosneagul, te pomenesti ca tu ai fost dracul”, si “Lacul Dracului” i-a ramas numele pana azi.

Read More

Lacul Ochiul Beiului

Lacul Ochiul Beiului se afla in Banat, in Cheile Nerei, la o altitudine de 310 m in unghiul format de confluenta Beusnitei cu Beu Sec. Cuveta izvorului, in forma de crater, are o suprafata de 284 mp cu un diametru de 20 metri si o adancime maxima de 3,6 metri.Datorita faptului ca nu ingheata, Ochiul Beiului gazduieste rate salbatice, starci cenusii si alte pasari migratoare care-si petrec iarna aici in loc sa-si continue calatoria catre tarile calde.

Acest lac are si o legenda care spune ca aceste locuri au fost stapanite de un pasa hain. Acesta avea un fiu de o rara frumusete. Se zice ca avea ochii albastri si expresivi incat daca te uitai in ei, pur si simplu te pierdeai. Tanarul acesta frumos obisnuia sa mearga la vanatoare in aceste paduri. Intr-o zi, in Poiana Florii se intalni cu o frumoasa fata de valah care era cu oile la pascut. De indata ce privirile li s-au intalnit, se indragostira pe loc unu de celalalt. Pasa, tatal beiului, afla ca fiul sau s-a indragostit de o fata de valah si imediat trimite slugile sa o omoare. Slugile se duc o omoara pe iubita tanarului. Cand tanarul bei o gaseste pe fata fara suflare varsa lacrimi amare dupa ea, insa degeaba. Atunci, tanarul realizeaza ca nu mai poate sa-si aduca la viata iubita si isi pune capat zilelor. Iar, din lacrimile si jertfa lui, lua fiinta lacul albastru si cristalin precum ochii si sufletul lui.

De asemenea, la 20 de minute de Ochiul Beiului se afla prima si cea mai mare Cascada a Beusnitei care cade ca o perdea transparenta de la 12-15 metri peste abruptul de tuf. In zona se gasesc mai multe cascade ce ofera turistilor niste privelisti absolut incantatoare.

Lacul Ochiul Beiului ce s-a nascut dintr-o frumoasa legenda, este o minune ce mangaie ochiul si alina sufletul. E un loc de o salbaticie si o frumusete rara. Un loc magnific, miric si mistic in acelasi timp.

Read More

Lacul Buhui

Situat la cativa kilometri de orasul Anina, din judetul Caras-Severin, la 640 de metri altitudine, lacul Buhui este inconjurat de o frumoasa padure de brad in amestec cu fag. Are o suprafata de 9,8 hectare.

Tot aici se afla si unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apa (3217 m) cunoscute din Romania, Paraul Buhui.

In zona lacului se intalnesc peiseje deosebite in orice anotimp, dar mai cu seama iarna cand oglinda apei ingheata partial sau chiar in intregime.

Read More

Lacul Surduc

Lacul de acumulare Surduc are ca scop principal asigurarea cu apa potabila a zonei Timisoara, apararea impotriva inundatiilor si bineinteles, un scop turistic, unde iubitorii de pescuit si de agrement se pot bucura in voie. Avand o suprafata de 460 ha, el este cel mai mare lac din judetul Timis. Constructia barajului a inceput in 1972, iar acumularea in 1976, atingand in 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a inceput in 1981, fiind proiectata pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane mc.
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este usoara, ori la cabane, ori cu cortul. Judetul Timis se poate mandri cu acest minunat lac de acumulare, atat pentru turism, cat si pentru asigurarea apei potabile in Timisoara.

Read More

Lacul Trei Ape

Lacul de acumulare Trei Ape are o suprafaţa de 45 ha şi se află la confluenţa a trei pâraie, iar aici se poate practica înotul, pescuitul. Pentru cazare la Lacul Trei Ape, exista cateva cabane, casute, pensiuni si un hotel, in statiunea turistica cu acelasi nume. Drumul este relativ bun pana la lac, cu mici serpentine. Zona nu este foarte aglomerata, astfel va puteti bucura de liniste. Pentru pescuitul recreativ sportiv se gasesc urmatoarele specii de pesti: salau, caras, pastrav, craete. Din orasul Resita se merge cu masina pe un drum asfaltat (destul de bun), 37 km, trecand prin localitatile Secu, Valiug, Brebu Nou si Garana. Lacul Trei Ape se afla in arealul comunei Brebu Nou, fiind foarte usor de zarit din drum. Lacul Trei Ape s-a format prin construirea barajului care a fost asezat in calea a trei pâraie: Brebu, Grădiştea şi Semenic.
Acest lac este considerat izvorul raului Timis, care incepe sa curga de la deversorul barajului. Pe malul lacului Trei Ape a fost construit complexul turistic Statiunea Trei Ape unde se gasesc un hotel de 3 stele, unul de 2 stele, mai multe bungalow-uri, un restaurant cu terasa, un bar in aer liber, parcare, pontoane, debarcader si locuri de plaja. Lacul de acumulare ofera conditii excelente pentru sporturile nautice. Daca nu veniti cu ambarcatiulnile proprii puteti inchiria hidrobiciclete sau barci. In perioadele mai reci se pot face drumetii pe trasee bine marcate sau se pot vizita localitatile Garana si Brebu Nou locuite candva de etnici germani. In prezent majoritatea caselor au fost cumparate si transformate in case de vacanta sau pensiuni, dar aspectul si specificul caselor nemtesti s-a pastrat. In apropiere se gaseste si tabara de sculptura de la Garana, iar la 10 km se afla Statiunea Semenic.

Read More