In ton cu noua noastra campanie, ‘Ce-mi place la orasul meu‘ - dedicata promovarii oraselor, as vrea sa va fac cunoscuta o initiativa ecologica independenta, dedicata bucurestenilor. Este vorba de campania ‘Copacul meu‘ prin care vor fi plantati peste 300 de copaci decorativi in Parcul Izvor, pe 22 octombrie, 2011, si alti 700 in primavara anului viitor Smile
Ni s-a parut o campanie care merita promovata prin toate mijloacele si va incurajam sa o sustineti si voi! Puteti face asta pe bloguri si pe retelele sociale. Vedeti toate detaliile pe site-ul www.copaculmeu.ro.
De ce sa te implici
Daca locuiti in Bucuresti, va invitam sa scrieti un articol pe blog sau un post pe pagina noastra de Facebook in care sa ne spuneti ce va place la Capitala noastra. In plus, daca aveti si idei cum sa o transformam intr-un oras mai verde, adaugati-le si pe acestea. Iar noi va vom premia cu o bicicleta sau cu un iPod! Aflati care este miza in acest post.
Indiferent daca veti scrie, noi va incurajam sa va inscrieti ca voluntari pentru campania ‘Copacul meu’ la adresa de e-mail copaculmeu.ro@gmail.com. Iata cateva motive pentru care merita sa faceti asta:
Ajutati sa imbogatim spatiul verde al Bucurestiului! Mai ales pentru ca aici, fiecare locuitor beneficiaza de 16 metri patrati de spatiu verde, cu mult sub norma recomandata de UE…
Cunosteti oameni noi, cu interese comune;
Iesiti impreuna cu prietenii din rutina zilnica. Din proprie experienta va spun ca activitatile de voluntariat te binedispun MAXIM!
Si nu in ultimul rand, aveti ocazia sa faci un gest frumos pentru Capitala noastra Wink
Chiar daca veti participa sau nu, share-uiti cu prietenii vostri informatiile de mai sus. Poate printre ei se vor afla doritori care vor putea participa la actiune…
Short reminder: 22 octombrie, 2011, Parcul Izvor: plantam peste 300 de copacei!
Si in final, va intreb: Ce alte campanii doriti sa propuneti pentru orase cat mai verzi?
In multe tari exista zone urbane destinate numai si numai pietonilor. Aceste oaze de liniste si aer mai curat cuprind spatii verzi, localuri sau locuri de relaxare unde masinile nu au acces.
De exemplu, in New York - unul dintre cele mai poluate orase din lume, s-au creat car-free zones inca din 2009. Aici, locuitorii si turistii se relaxeaza in parculete, se plimba cu bicicletele sau fac cumparaturi. Iar beneficiile se resimt:
Incurajeaza mersul pe jos - multi dintre noi suntem obisnuiti sa mergem cu masina oriunde, iar astfel de zone ne ofera o ocazie buna sa facem miscare;
Aerul nu este la fel de incarcat precum cel din ariile unde exista trafic;
Poluarea fonica este minima - nu auzim claxoane si vuiete de motoare;
Creeaza un mediu bun pentru activitati in aer liber. Pentru ca exista spatiu suficient, se pot organiza maratoane de jogging sau chiar workshop-uri eco;
Dupa o zi incarcata de munca, un astfel de loc te relaxeaza si te incarca de energie pozitiva.
Gasim portiuni fara masini si in orasele tarii noastre, mai ales in centrele vechi (ex. Bucuresti, Sibiu, Brasov s.a.). Iar mai nou, se va organiza si in Piatra Neamt - unul dintre cele mai verzi orase ale tarii!
Voi ce parere aveti, sunt practice aceste zone pentru locuitori? In ce orase credeti ca ar mai trebui amenajate? Laughing
Am tot vazut circuland pe Internet fel de fel de moduri prin care putem recicla becurile. Folosite ca vaze sau ca lampi eco, arata foarte bine si infrumuseteaza orice loc! Iar partea cea mai buna este ca se transforma foarte usor Smile
1. Vaze din becuri Vaze din becuri
Indepartati capatul bulbului cu un tais ascutit, iar apoi scoateti filamentul;
Folosind un fier incins si ascutit dati doua gauri in parti, opuse una fata de cealalta;
Treceti o sarma fina sau sfoara prin cele doua gauri si atarnati vaza unde doriti.
Puneti apa, flori si… Gata!bec_lampa.jpg
2. Lampa eco
Daca aveti candele acasa, atunci va veti da seama foarte usor cum se face. La fel ca mai sus, trebuie mai intai sa decupati capatul becului.
Umpleti cu ulei si pregatiti fitilul, la fel ca la o candela obisnuita. Apoi, gauriti capacul de metal de la o sticla. Acesta va fi suportul pentru fitil, exact ca in imagine :)
3. Ecosfera dintr-un bec
Nu stim daca pe Marte exista viata, dar intr-un bec putem cu siguranta sa facem sa fie! Bec ecosfera
Pasul 1: Taiati partea de jos a soclului metalic si scoateti filamentul.
Pasul 2: Adaugati pamant, muschi de copac si pietricele
Pasul 3: Udati o data pe saptamana (preferabil cu ajutorul unei seringi - cinci picaturi de apa)
Pasul 4: Faceti poze si impartasiti cu noi micul univers pe care l-ati creat!
Speram ca v-au placut instructiunile de mai sus si ca v-au inspirat sa realizati si voi obiecte practice refolosind lucrurile din jur.
Voi ce idei ingenioase aveti pentru transformarea unui banal bec? Laughing
Redescoperirea zacamantului de apa minerala si dioxid de carbon are loc intre anii 1796-1805, avand un rol deosebit de important in evolutia asezarii. Datorita evolutiei localitatii, in 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, fiind infiintata si Statiunea Balneara. Buziasul, devenit oras la inceputul anului 1956, este situat in partea de sud-vest a tarii, in Campia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al paraului Valea Salciei, in Depresiunea Buziasului, la o distanta de 25 km (pe DJ 592) si 28 km (pe cale ferata) fata de Lugoj si de 34 km (pe DJ 592) si 37 km (pe cale ferata) fata de Timisoara. Orasul are o altitudine medie de 128m. Buzias se caracterizeaza printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere intre climatul continental si cel mediteranean, sub influentele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterana. Evolutia anuala a temperaturii se caracterizeaza printr-o periodicitate simpla, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuala de 10,5°C.
Valoarea terapeutica a apelor minerale a devenit cunoscuta in scurt timp atat in Ungaria, cat si in tarile vecine, la acea vreme zona fiind parte a Imperiului Austro-Ungar. In 1819, Buziasul este declarata localitate balneara, data la care erau deja in exploatare cinci izvoare. Tratamentul se va realiza pana la sfarsitul secolului al XIX-lea prin cura interna, consumul apei minerale fiind de baza (se tratau anemii, afectiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale cailor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Dezvoltarea statiunii este legata de descoperirea in anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externa (bai in apa minerala puternic carbogazoasa incalzita). In 1840 are loc prima imbuteliere a apei minerale din localitate, aceasta fiind realizata de catre Dr. Gheorghe Ciocarlan. Procesul de imbuteliere a apei are loc la izvorul Iosif, unul dintre cele mai vechi din Buzias. In 1871, sunt mentionate ca fiind operationale un numar de opt surse de apa, din care trei izvoare cu apa minerala destinata consumului si cinci izvoare cu apa destinata bailor. In aceasta perioada apare si primul strand cu apa termala, iar cantitatea de apa imbuteliata ajungea la 15.000 de sticle pe an. Calitatea apei de Buzias devine apreciata in tot imperiul si este comercializata la Budapesta, Neusatz, Timisoara, Lugoj, Sibiu. Un nou pas in evolutia statiunii are loc in 1893, cand Buziasul este cumparata de Erwin Scottola, care dezvolta comertul cu apa minerala imbuteliata, introducand dopurile din portelan cu garnitura de cauciuc. In 1906, statiunea Buzias este achizitionata de industriasul Jakob Muschong si va ramane in posesia familiei Muschong-Patianski pana la nationalizare, in 1948. Asupra proprietatii statiunii mai exista dispute legale si in acest moment, problemele juridice existente limitand destul de mult investitiile efectuate pentru dezvoltarea statiunii. In anul 1906 incepe constructia unei fabrici de apa minerala, sub numele de Phönix. Aceasta va deveni functionala in 1907, va avea o suprafata de 700 metri patrati, cu 36 de muncitori si o capacitate de imbuteliere de peste un milion de sticle pe an si 1.000 kg de bioxid de carbon zilnic. In 1948, statiunea este nationalizata si este oprita imbutelierea apei minerale de Buzias, activitatea reluandu-se abia in anul 1956, prin societatea Apemin.
In acest moment, principala structura de cazare a societatii este Hotelul Parc. Acesta are trei etaje si dispune de 282 de locuri de cazare distribuite in 30 de camere cu pat matrimonial, 107 de camere cu doua paturi si patru apartamente cu un dormitor. Hotelul are in dotare restaurant cu o capacitate de 300 de locuri, din care 50 pe terasa. Camerele sunt dotate cu telefon, televizor, internet wireless. Mai este disponibil un bar de zi cu o capacitate de 60 de locuri, un Beauty salon, un centru de conferinte cu trei sali (15-100 de locuri) complet dotate si utilate, un centru spa propriu, parcare proprie. La Hotelul Buzias sunt disponibile 46 de camere cu un total de 92 locuri de cazare. Sala de conferinte are 300 de locuri.
Principala „atractie” turistica a Timisului este turistul de afaceri. Din datele oficiale ale Directiei de Statistica, doua treimi din turismul derulat in judet are acest caracter de afaceri. Iar statiunea Buzias beneficiaza de un mare atu in acest domeniu. Buziasul se poate mandri ca este singura zona din jurul Timisoarei care ofera posibilitati mari de cazare si gazduire pentru turismul de afaceri. Datorita numarului mare de locuri de cazare si a salilor de conferinte deja functionale, aici se pot organiza intalniri, seminarii, conferinte de mari dimensiuni.