Castelul Cernovici – Arad

Situat in Macea, langa Arad, la castelul Cernovici se ajunge pe drumul care leaga Curtici de Santana. Pata de culoare din istoria palatului este ca in 1852 acesta a fost pierdut la carti. Castelul Cernovici este construit in stil neoclasic, cu un singur nivel si un plan dreptunghiular, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, si prezinta o arhitectura sobra. Atat terasa din fata, cat si cea din spate, sunt strajuite de coloane cu capitele de rezonanta dorica, si inconjurat de un parc. Un alt obiectiv important il constituie biserica ortodoxa (nr. 1085) care dateaza de la mijlocul secolului al XVIII-lea, reconstruita in secolul urmator. In interior si exterior caracteristicile dominante apartin barocului.Castelul Cernovici a fost construit in doua etape principale, acum avand in intregime forma literei “L”. Prima parte, pana la turnul cel mare, decorata pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptata in piatra, provine dinainte de 1862, fiind precedata de o cladire datand din secolul al XVIII-lea. Aripa dreapta, dincolo de turn, s-a ridicat intre 1862-1886 cand i s-au adaugat si cladirile anexe cu care ocazie complexul a primit amprenta secessionului. Un frumos parc inconjoara castelul pe o suprafata de 17 ha. Creat cu aproximativ 100 de ani in urma, el reprezinta un adevarat parc dendrologic, prin raritatea speciilor de arbori si arbusti existenti aici. Dintre acestia amintim doua exemplare din Ginka biloba, numit si “arborele pagodelor”, originar din China de Est, opt exemplare diferite din Taxus baccata (Tisa), patru exemplare din Juglans nigra (nucul negru) originar din America de Nord, cinsprezece exemplare din Corila colurna (alunul turcesc), originar din Asia de Vest, etc. Parcul prezinta importanta si prin gigantismul unor specii de quercinee, platan, tei, s.a., fiind totodata si un excelent loc de recreere. Intr-un colt al parcului se gaseste si monumentul si mormantul comun al generalilor I. Damjanics si E. Lahner. Legaturile lui Petru Cernovici cu cativa lideri ai miscarii nationale sarbe si romanesti cat si cu o serie de diplomati straini rezidenti la Belgrad, sunt privite cu ochi rai de catre politia austriaca.
Aspectele contrastante ale vietii lui Petru Cernovici, acumulate mai ales in anii de schimbare a politicii interne a imperiului habsburgic (1860–1861), ii vor aduce dizgratia aristocratiei maghiare. Intre anii 1862–1886 este construita cea de a doua aripa a castelului. Mult mai ampla, cu elemente eclectice, ea da amprenta intregii constructii, asemanandu-se cu modelele in voga din Franta. Daca tinem seama de faptul ca, initial, parcul a avut 10 ha, atunci cresterea de inca aproximativ 10 ha (in total 40 de holde) trebuie sa fi avut loc pana in anul 1897 cand este redactata monografia comitatului Arad. La sfarsitul secolului al XIX–lea proprietar era Karolyi Tibor, fiul lui Gyorgy. Separate de parc cele 100 de hectare de padure plantata (si populata cu fazani) existau deja in acel moment. Este mai mult decat sigur ca angajarea “cunoscutului gradinar Prohaska” in anul 1900 determina contopirea parcului cu aceasta padure plantata sub noul stapan, Karolyi Gyula, fiul lui Tibor. Din motive de ordin familial (casatoria cu rudenia sa Karolyi Melinda) Karolyi Gyula tinde sa locuiasca mai mult timp aici, mai ales in sezonul cald. In anul 1939 parcul ajunge in proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici care defriseaza o suprafata de aproximativ 10 ha. Este inceputul starii de regres a parcului. Ea va continua pana in anul 1968 cand “intreaga suprafata, fiind declarata parc dendrologic, se iau masuri energice de protectie si reamenajare”. Dupa anul 1990 posibi litatile mentinerii personalului muncitor de intretinere a parcului au scazut mult. O soarta intrucatva asemanatoare cunoaste castelul. Procesul de degradare treptata a construc­tiilor fostei mosii unica dealtfel, la Macea, nu a fost, pana in prezent, stopat. Faptul, ingrijorator in sine, merita o reflectare mai atenta decat pana acum. Incepand din 1990, intentia binevoitoare a Universitatii “Vasile Goldis” din Arad tinde sa se infiripe intru salvarea si valorificarea corespunzatoare a acestui ansamblu de arhitectura. Valoarea sa de monument (complexul constructiv si parcul dendrologic) nu a fost nici o clipa pusa la indoiala in ultimii 50 de ani. Ansamblul castelului, cu cele doua corpuri de cladire (castelul propriu-zis, cu cele doua aripi ale sale si casa de vanatoare din apropiere), cladirile anexa (fosta spalatorie si garajul fostei Scoli speciale de copii), bazinul de inot, gradina cu sere si parcul – rezervatie dendrologica, constituie elementele componente care sunt supuse regimului de protectie.