Cetatea Banita

Pe teritoriul localitatii Banita se gaseste cetatea geto-dacica Banita (sec.I i.C.-106 d.C.), datand din timpul lui Burebista, refacuta sub regele Decebal si distrusa in timpul razboaielor daco-romane. Fortificatiile cuprind constructii cu scop militar: ziduri de incinta, turnuri, platforme de lupta, val de aparare. Sarcina cetatii era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia, dinspre sud.In incinta cetatii Banita a fost construit un turn de veghe, care inlesnea o observatie satisfatoare a zonei. Au fost descoperite doua ziduri, in stil murus dacicus, de mari dimensiuni. Cetatea Banita a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea dacica de la Banita, situata pe un pisc izolat, la peste 900 de metri altitudine, a fost descoperita cu ocazia sapaturilor din 1961-1962. Fiind vorba de o stanca izolata cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Drumul a fost barat mai intai cu un val de pamant si piatra, iar mai tarziu cu un zid de piatra. Incinta ce inconjura una din terasele platoului a fost inaltata din blocuri de calcar cioplite in aceiasi tehnica cu cea folosita la cetatile dacice din muntii Sebesului. In punctul cel mai inalt s-a construit un turn-locuinta la care se ajungea cu o scara sapata in stanca. Cetatea dacica de la Banita este contemporana cu cele din muntii Sebesului, avand rolul sa impiedice inaintarea unui dusman ce ar fi venit dinspre sud, prin Defileul Jiului. In timp de pace aici isi avea resedinta unul dintre marii nobili daci.
Banita a fost unul dintre punctele de control si a aparare a accesului din sud catre Transilvania. Istoricii spun ca sistemul ei de fortificatii era alcatuit dintr-un val format din piatra si pamant, dintr-un zid construit din piatra de calcar fasonata cu turnuri si platforme de lupta. In urma sapaturilor din anii ‘60 s-a descoperit o poarta practicata in zidul de incinta, cu trepte monumentale, lucrate si ele din aceeasi piatra de calcar ca si zidul. Aici s-a gasit o mare cantitate de ceramica, unelte si chiar tipare pentru turnat obiecte de metal, precum si un sanctuar, dar arheologii spun ca rolul cetatii era militar, nicidecum acela al unei asezari civile. Istoria spune ca Cetatea Banitei a fost ultima atacata inainte ca trupele romane sa ajunga la Sarmizegetusa Regia si rostul ei era de a apara accesul din Defileul Jiului la complexul de fortificatii din Muntii Orastiei. Pe baza materialelor descoperite cu ocazia sapaturilor, in special a resturilor de ceramica, se presupune ca viata a putut incepe aici inca din a doua jumatate a secolului 2 i.Cr., cetatea functionand pana la cucerirea romana. De pe drum, cetatea dacica pare o simpla stanca, care nu-si dezvaluie comorile ascunse. Autoritatile locale spun ca acest edificiu, aflat in patrimoniul UNESCO, ar putea fi amenajat si pus in valoare, doar daca reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara vor reusi sa o preia, odata cu restul cetatillor dacice din judet.