Cetatea Dinogetia

Aflata in apropierea satului Garvan, comuna Jijila, judetul Tulcea, mica insula numita de localnici “Bisericuta” mai pastreaza ruinele cetatii romano-bizantine si bizantine Dinogetia. Asezarea a beneficiat dintotdeauna de o pozitie naturala dominanta si a dispus de mari bogatii asigurate de pamant si ape: produse agrare, vanat, peste etc. Dinogetia a fost o asezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata de Ptolemeu pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului (pe teritoriul actualei localitati Garvan, la 11 km de orasul Galati).Se pare ca la inceput Dinogetia romana a fost in stanga Dunarii, la Barbosi, iar de la inceputul sec. IV d.C. s-a stramutat pe popina de la „Bisericuta” (Garvan), unde a dainuit pana la sfarsitul sec. VI. Sapaturile arheologice incepute de Gh. Stefan in 1939 si continuate din 1949 de un colectiv, au descoperit aproape in intregime incinta cetatii refacuta, cel mai probabil, in timpul lui Diocletian. S-au gasit mai multe caramizi cu stampila legiunii I Iovia Scythica si in apropierea cetatii, un cuptor de ars tigla datat cu monede de la Diocletian si Maximian. Caramizi cu stampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum si Classis Flavia Moesica, numeroase fragmente ceramice si monede din sec. I—III d.C. confirma existenta unei fortarete romane la „Bisericuta” si inainte de Diocletian, dar ruinele ei n-au fost identificate.
In sec. IV au fost inaltate in interiorul cetatii refacute de Diocletian mai multe constructii, dintre care au fost dezvelite prin sapaturi arheologice ruinele presupusului „praetorium”, ale unei basilici, ale casei („domus”) unui aristocrat s.a., iar in exterior, la cca 100m NE de incinta, in marginea garlei Latimea, ruinele unor terme. Cetatea, impreuna cu bazilica si alte cladiri din interior, au fost refacute in timpul lui Anastasius si Iustinian.
Un numar destul de mare de caramizi, unele descoperite in pavajul superior al bazilicii, poarta stampila cu numele imparatului Anastasius, cateodata insotit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanta de bronz se afla inscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului in timpul lui Iustinian (nume care a mai fost intalnit pe un general de la Sucidava, Celei). Cetatea a fost distrusa prin foc in timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), dupa care si-a revenit cu greu, incetandu-si existenta in ultimul deceniu al sec. VI, sub Mauriciu Tiberiu. Incinta cetatii romane, abandonata in sec. VII, a fost refolosita incepand cu sfarsitul sec. X, odata cu refacerea unor ziduri in timpul revenirii autoritatii bizantine la Dunare. Dupa victoria de la Dorostolon (971), a lui Ioan Tzimiskes asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat fiinta o asezare feudala timpurie care a dainuit pana in a doua jumatate a sec. XII.
Cercetarile in cetatea romana au dus la descoperirea nu numai a unor vestigii din aceasta perioada, ci si a unor urme din neolitic si epoca bronzului, fragmente de amfore din epoca elenistica, venind din bazinul Marii Egee, care formau o parte din obiectele importate de geto-daci si, in fine, foarte multa ceramica de factura getica; toate acestea constituie dovezi ale intensitatii locuirii la Dinogetia. De asemenea, in apropierea cetatii (la cca 2 km N-V) pe o suprafata de peste 100 metri patrati au fost descoperite cateva locuinte getice, in care au aparut vase din lut in numar destul de mare, multe dintre acestea putand fi intregite, precum si fragmente de amfore grecesti de import. Asezarea, datata – pe baza ceramicii – in secolele IV-III i. e. n., evidentiaza comunitatea de forma si tipuri cu descoperirile ceramice geto-dacice din restul Dobrogei, precum si din Muntenia si Sudul Moldovei. Iata, asadar, ca imaginea pe care o avem despre Dinogetia se completeaza cu descoperirile din aceasta mica asezare, aflata in apropierea ei si apartinand, fara indoiala, “teritoriului getic”, subordonat fortificatiei de pe insula.