vineri, 18 mai 2012

Cetatea Noviodunum

Cetatea NoviodunumCetatea Noviodunum se afla in vecinatatea de NE a orasului Isaccea. Este situata pe malul Dunarii, in punctul „Pontonul Vechi” sau „Eski Kale” (in lb. turca Cetatea Veche), pe un promontoriu, in apropierea unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunarii. Existenta unei zone arheologice protejate, multumita actiunilor convergente ale ICEM Tulcea, Primariei si Consiliului Local Isaccea, bogatia de materiale si de informatii furnizate de cercetarea arheologica, fac din Noviodunum principalul sit arheologic din nordul Dobrogei.Mentionata de autori antici si bizantini (Ptolemeu, Ammianus Marcellinus, Procopius din Caesarea, Jordanes si Constantin Porphyrogenetul), in surse cartografice si in relatarile unor calatori medievali, Noviodunum a jucat un important rol strategic si economic la Dunarea de Jos. Principal sediu al flotei romane de pe Dunare (Classis Flavia Moesica), la Noviodunum au stationat unitati militare din legiuni importante: a V-a Macedonica, Prima Italica, Prima Jovia Scythica. Inscriptiile descoperite pana in prezent atesta o populatie cosmopolita, specifica oraselor dunarene de pe limes-ul (granita) moesic, unde predominau elemente greco-orientale.
Necropola tumulara a cetatii a fost cercetata de Gavrila Simion de la Muzeul de Istorie si Arheologie Tulcea, intre 1958 si 1992. Pana in prezent au fost cercetate 30 de movile, reprezentand ½ din numarul celor existente. Informatiile desprinse din cercetarea necropolei se refera la perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului I si sfarsitul secolului II p. Chr. si scot in evidenta riturile si ritualurile funerare practicate la Noviodunum in epoca romana timpurie. In anul 1995, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea a inscris in programul de cercetare, reluarea sapaturilor de patru piloni rectangulari, construiti din piatra si caramida arheologice de la Noviodunum. Cercetarea arheologica pe un stilobat (fundatie) median; acestia sustineau desfasurea prin proiectul Noviodunum 2000, initiat de Victor H. Baumann, urmarea in prima faza, raportul dintre asezarea civila delimitata de valurile de pamant si cetate, precum si degajarea unor segmente din incinta de sud si din edificiile intramuros. In a doua etapa, programul urmeaza sa fie continuat de restaurarea si punerea in valoare a edificiilor, a zidurilor descoperite si includerea cetatii Noviodunum in circuitul turistic. Cercetarile din ultimii ani au urmarit stabilirea etapelor cronologice, de constructie si a refacerilor din cursul secolelor IV-VI p.Chr si au permis o serie de observatii asupra demantelarilor succesive si a modificarilor petrecute din epoca medie bizantina (sec. XI-XII), pana in epoca dominatiei tatarilor din secolele XIII-XIV.
Concomitent se desfasoara proiectul Noviodunum Archaeological Project (NAP), initiat de University of Cambridge, University College London, University of Southampton care urmareste relatia dintre cetate si teritoriu. Turnul Mare al cetatii se prezinta ca o adevarata fortareata, fiind o dovada incontestabila a puterii si importantei strategice a Cetatii Noviodunum. Are o anvergura de 31,40m si avanseaza in exterior pe o lungime de 16,30m. Structura sa interioara prezinta un sir transversal de platforme din lemn utilizate de aparatorii cetatii. Turnul a fost construit la sfarsitul secolului al III-lea p. Chr. si prezinta etape de refacere din secolele IV-VI p. Chr. Dupa revenirea administratiei bizantine in Dobrogea, vechea incinta este suprapusa de o noua fortificatie.