duminică, 20 mai 2012

Muntii Apuseni

Muntii ApuseniMuntii Apuseni sunt un complex muntos, masiv, bine incadrat de depresiuni mari (la vest Depresiunea Panonica, cu depresiuni golf ce patrund adanc in spatiul muntos, la est Depresiunea Transilvaniei, la nord aria depresionara a Somesului), constituit din nuclee de sisturi cristaline si granite (Muntii Drocea, Muntii Gilaului) peste care stau depozite sedimentare paleozoice si mezozoice (Muntii Codrului) strabatute de roci eruptive (banatite si dacite), puternic cutat, sariat si faliat. Complexitatea tectonica, structurala, litologica si mineralogica reprezinta un caracter distinctiv al Muntilor Apuseni. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic, precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala.
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcatuit din pesteri (Pestera Ursilor, Pestera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Muresului). Altitudinile nu depasesc 2.000m, cu maxime de 1.849m – la Varful Cucurbata Mare, 1.836m – Varful Vladeasa, respectiv 1.826 – Muntele Mare. In medie altitudinile oscileaza in jurul a 1.000m. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru si intra in contact direct cu Campia de Vest, prin depresiunile “golf”: Zarand, Beius, Vad Borod, bine populate, asezarile urcand pana la 1.600m. Principalele cai de traversare a Apusenilor sunt Pasul Valisoara Vantului, Pasul Vartop si Pasul Varfurile. Masivul central pastreaza bine resturile platformelor de eroziune Carligata (1.600-1.800 m) si Marisel (1.000-1.300 m), pe care apar maguri inalte (Vladeasa) si una dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din tara noastra (Pades, Cetatile Ponorului). Prispa care inconjoara masivul central este alcatuita din culmi joase cu aspect de muncei, despartite de depresiunile-golf ale Campiei Tisei. In nordul masivului central se afla culmile Muntilor Muresului (varful Magura Priei – 997 m) si Muntele Ses (varful Magura – 915 m), alcatuite din sisturi cristaline, despartite de Depresiunea Simleului. In vestul masivului sunt situati Muntii Padurea Craiului (varful Oarza – 970 m), alcatuiti din calcare si flis cretacic si munceii Codrului (Varful Plesu – 1.112 m), alcatuiti dintr-o culme larga sculptata in roci permacarbonifere si mezozoice (calcare), despartiti prin Depresiunea Beiusului. In sudul masivului central se gasesc Muntii Zarandului, alcatuiti dintr-o culme principala sculptata in sisturi cristaline, flis cretacic, piroclastite andezitice, etc., peste care se ridica maguri inalte, iar in estul lor se afla Muntii Metaliferi, cu aspect de muncei, alcatuiti din roci vulcanice si calcare. In estul masivului central se intind masivul muntos Gilau-Muntele Mare si Muntii Trascaului (varful Seciului – 1.281 m), alcatuiti din sisturi cristaline si granite, cu altitudini cuprinse intre 1.000 si 1.600m. Muntii Apuseni sunt bogati in zacaminte de minereuri auro-argintifere, sulfuri complexe, bauxita, etc. Exploatarea zacamintelor de aur este practicata din timpul dacilor. In perioada romana ea a cunoscut o mare dezvoltare. Clima este in general umeda si rece pe culmile inalte, temperat-continentala de tranzitie, cu influente oceanice, caracteristica climei de munte mijlociu. Temperatura medie anuala este intre 6 si 10°C, precipitatiile fiind de 700-1.000 mm/an. Pe pantele sud-vestice ale Apusenilor apar frecvent vanturi cu caracter de foehn.
Locuitorii acestei zone, motii, sunt renumiti pentru obiectele din lemn pentru uz gospodaresc, pe care continua sa le confectioneze de generatii, mergand sa le vanda in toata tara. Ciuberele si donitele de lemn din Apuseni pot fi intalnite in majoritatea targurilor din Romania. Inca se mai pot vizita asemenea ateliere artizanale la Patrahaitesti, unde, daca sunteti curiosi, puteti auzi si renumitele tulnice sau buciume. Satul Patrahaitesti apartine de comuna Arieseni, fiind accesibil in timpul verii si cu masina. Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente “hodaile”, adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme. Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de interes este Valea Ariesului, incluzand frumoasele sate Albac, Garda, Arieseni. Pe langa relieful carstic variat (Cetatile Ponorului, Padis, Groapa Ruginoiasa, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Focul Viu etc.), un punct de interes il reprezinta Muzeul Aurului de la Brad, unde exista o bogata colectie de pepite, dar si de unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.