Muntii Banatului

Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali.
In partea de vest si nord, Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din strate sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare ale Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaline, Muntii Aninei, situati spre vest, in continuarea acestora, au o structura si petrografie foarte complicate, in care calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bozovici), o depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia, Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos, indeosebi in zona Cazanelor. Fasia calcaroasa este continuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei, iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615 m) si „inecati” in sedimente. Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari. Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct, izolat de celelalte masive vecine. In general, Muntii Banatului prezinta un relief domol, zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis-Cerna. Varietatea relifului este datorata prezentei carstului, dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme: doline, uvale, lapiezuri, printre care si pesteri cum ar fi: Pestera Comarnic sau Cheile Nerei. Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor, a vailor longitudinale si transversale, a culoarului tectonic, a pasurilor. Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj, denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor. In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.
Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj, Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei, formandu-si vestitele chei. Spre vest, ca un sant alungit pe directia nord-sud, se afla culoarul Timis-Cerna. In mijlocul acestui culoar, pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea (poarta Orientala 540m). Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei, Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung defileu din Europa (134km), a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier. Din punct de vedere climatic, muntii Banatului se inscriu in conditii generale ale climatului de munti josi, cu temperaturi medii anuale 2-6C, precipitatii abundente (800-1200mm/an). Apar influente de nuanta submediteraneana, evidente mai ales pentru altitudinile mai joase. Aceste influente sunt concentrate prin valori ridicate a precipitatiilor, peste 1200mm annual, desi inaltimea acestor munti nu trece de 1400m. La nivelul depresiunilor, temperatura medie anuala depaseste 9C, iar precipitatiile sunt bogate (700-1000mm/an), Defileul Dunarii fiind adapostit de muntii a caror temperatura medie a lunii Ianuarie nu depaseste -1C,iar a lunii Iulie 21-22C. In culoarul Timis-Cerna apar inversiuni de temperatura, specifice depresiunilor intramontane. Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare care sunt colectate de Dunare.
Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic. Din Muntii Aninei izvoraste Carasul care traverseaza in continuare Depresiunea Caras-Ezeris. In sudul Muntiilor Banatului, Dunarea isi formeaza defileul, care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val; e ingusta si de vale largita (La Moldova Veche si Orsova). De aceea, lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului, e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine. Apele statatoare sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala: pe Barzava lacul Valiug si Gozna, iar pe Dunare Portile De Fier. Apele subterane cuprind apele freatice, discontinui, influentate de precipitatii. In calcare exista uneori mari aglomerari.