Muntii Padurea Craiului

Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni din lantul muntos al Carpatilor Occidentali, constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor, fiind desfasurata intre depresiunile Vad-Borod si cea a Beiusului. Cel mai inalt varf din masiv este Hodrancusa cu 1.027m. Muntii Padurea Craiului ocupa o suprafata de aproximativ 1150 km² si se incadreaza din punct de vedere administrativ in partea central-estica a judetului Bihor, ocupand o pondere de 15,2 % din suprafata acestuia. In acelasi timp, reprezinta zona montana cea mai apropiata de orasul Oradea. (aflat la circa 35 km de Varciorog si la 60 km de Suncuius).Alcatuirea geologica a Muntilor Padurea Craiului, ca si procesele geologice care au actionat asupra lor, se reflecta in morfologie. De la inceput trebuie mentionat ca mai bine de jumatate din suprafata acestor munti este alcatuita din roci carstificabile, calcare si dolomite. Cu multa rabdare, in zeci de mii de ani, apa a daltuit in aceste roci intreaga suita de forme carstice, care atrag prin frumusetea lor. Ceea ce caracterizeaza insa aceasta zona a Apusenilor este multitudinea dolinelor instalate pe platourile carstice, ca si numarul mare al pierderilor si ivirilor de apa. Pe platoul carstic situat la nord de Cornet, in versantul stang al vaii Mnierei, se intalnesc circa 100 de doline pe o suprafata de numai 1,5 kmp, desime rar intalnita in zonele carstice din tara noastra. In general relieful Muntilor Padurea Craiului se caracterizeaza prin creste putin proeminente, care se destrama adesea in largi platouri carstice. Este un relief haotic, cu cresteri slab individualizate, orientate in mai toate directiile. Aceste trasaturi sunt specifice pentru zona centrala si nord-estica a Padurii Craiului, adica pentru aproape 80% din suprafata masivului.
Creasta principala, cea care separa cursurile apelor tributare Crisului Repede de cele tributare Crisului Negru este slab evidentiata in teren. Este vorba de culmea marcata de inaltimile Campul Arsurilor, Plesa Serghis, Dealul Varului, Orbarii, Dealul Glimeii, Dealul Mare, Culmea Rosiorului (cunoscuta si sub denumirea de Ecleja Rosiorului), Dealul Carmazanului, Chicera Buglei, Dealul Ouasului, Magura Dosului, Lunca Acra, Hodrangusa si Magura Beiusele. Creasta, extrem de sinuoasa, are o directie generala NV-SE. La nord si nord-est de creasta principala se desprind cateva culmi tesite care se termina brusc fie in bazinul Borodului, fie in taietura puternica formata de cursul superior al Crisului Repede. Dintre ele creasta Dealul Serbota – Dimbul Tinar – Galaseni -Ciungul – Dealul Crucii – Coasta Jocarului este orientata NV-SE; creasta Dealul Carmazanului – Varful Runcului — Dealul Dumbravii este orientata NE-SV, ca si culmea marcata de inaltimile din Dealul Rujetu – Dealul Culmei si Dealul Hapatag. La sud si vest de creasta principala, culmile secundare sunt mai evidente in extremitatea vestica a Padurii Craiului (culmea Magura Corbesti – Bulzu orientata est-vest si culmea Bulzu – Dambul Pietroasa – Varful Chicera orientata nord-sud) si in extremitatea estica a masivului (culmea Piciorul Porcului – Magura Meziadului si culmea Dealul Varatecului — Dealul Capatanosu, ambele orientate est-vest, impadurite si cu versanti inclinati). Muntii Padurea Craiului sunt strabatuti de o retea hidrografica extrem de dezorganizata, caracteristica regiunilor carstice. Platourile suspendate, constituite numai din calcare si dolomite, sunt de cele mai multe ori lipsite de cursuri de apa, fapt care ridica problema aprovizionarii cu apa in timpul excursiei. Clima Muntilor Padurea Craiului este caracteristica zonelor deluroase. In acesti munti nu se poate vorbi de etaje climatice, altitudinea relativ mica a masivului nepermitand instalarea unui climat aspru, de tip subalpin. Totusi vaile impadurite din sud-estul regiunii pastreaza aproape in permanenta o clima mai rece ce a permis dezvoltarea padurilor de rasinoase. Temperatura medie anuala variaza intre 4 si 8°C; la Oradea, in zona de ses invecinata masivului, media anuala este de 10,5°C. Precipitatiile ating valori ridicate (800-1.000 mm) pentru altitudinile destul de mici ale masivului; la Oradea cantitatea medie anuala este de 635 mm. Durata de stralucire a soarelui insumeaza un numar de peste 1.900 de ore anual. Cu toate acestea, numarul de zile in intregime cu cer senin este intr-un an in jur de 50, iar numarul de zile cu cer acoperit ajunge la 110-120 anual. Nebulozitatea oscileaza intre 5,5-6 zecimi, in raport cu altitudinea. O mare suprafata a Muntilor Padurea Craiului, in special zona central-vestica si sud-estica, este acoperita de paduri, insasi denumirea acestui masiv atrage atentia ca in trecut aria padurilor era mult mai larga. Substratul calcaros pierzand foarte repede apa de ploaie nu este favorabil regenerarii arboretului, asa incat pe platourile carstice o parte din padurile exploatate in trecut au devenit cu timpul pajisti, iar grupurile de arbori ce mai dainuiesc ici-colo sunt o marturie a vechilor paduri. In Padurea Craiului etajarea vegetatiei este mai putin evidentiata, intinsele paduri de foioase, in care apar palcuri rare de molizi, sunt intrerupte de poieni largi, instalate in special pe platourile carstice. O exceptie o constituie platoul carstic de la Sclavul Ples care este acoperit de o padure batrana si deasa de molizi si pini, una dintre cele mai spectaculoase paduri de conifere ale Apusenilor.
Campuri intregi de fanete sunt smaltuite de flori divers colorate: margarete (Chrysanthemum leucanthemum), sabiuta (Gladiolus hybridus), diferite leguminoase si labiate cu flori colorate, cicoarea, clopotei constituie un covor gros ce acopera mai toate pajistile din acesti munti si pot fi admirate pe platourile rezervate pentru cosit. Pe coastele abrupte apar de obicei degetarul (Digitalis grandiflora), papalaul (Physalis alkekengi) si fragii, ultimii din abundenta in taieturile vechi de padure. Descoperirile din 1965 facute de biospeologii clujeni demonstreaza ca Muntii Padurea Craiului au fost locuiti inca din timpurile preistorice. In Pestera Ciur-Izbuc s-au gasit urme incontestabile de pasi de om alaturi de o figurina umana gravata in chip primitiv pe un craniu de Ursus spaeleus. Referindu-ne la Muntii Apuseni luati in ansamblu, se poate spune ca ei sunt singurii munti din tara noastra in care exista asezari permanente. Muntii Padurea Craiului prin formatiunile carstice ce le cuprind, ca si prin fauna si flora lor, reprezinta una din zonele deosebit de interesante din aceasta parte a tarii. Frumusetea si salbaticia peisajului din Defileul Crisului Repede, bogatia elementelor floristice termofile rare, precum si prezenta Pesterii de la Vadu Crisului au facut ca aceasta regiune sa fie constituita ca rezervatie naturala.