Muntii Codru Moma

Muntii Codru Moma sunt o grupa montana a Muntilor Apuseni apartinand de lantul muntos al Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt varf, din cadrul acestor munti, este Varful Plesu, cu 1.112m. In aceasta zona, pe baza calcarelor si dolomitelor apartinand Triasicului Mediu, este dezvoltat Carstul Vascaului (aflat in partea de est a Muntilor Codru Moma), cu o mare varietate de forme de suprafata (doline, polii, sorburi s.a.) si subterane. Acesti munti sunt plasati in cadrul Subgrupei horsturilor marginale ale Muntilor Apuseni, din care mai fac parte: Muntii Zarandului, Muntii Padurea Craiului, Muntii Plopis si Muntii Meses.Spre deosebire de Muntii Padurea Craiului si Zarand care se leaga cu insertii puternice de masa mare a Apusenilor, respectiv de Muntii Vladeasa si de Muntii Metaliferi, Muntii Codru Moma au o legatura extrem de slaba, un fel de punte ingusta ce-i leaga de Muntii Bihorului. Acest fapt face ca ei sa fie bine conturati, cu limite pregnante si aproape detasati de partea centrala a Apusenilor, aparand ca o masa muntoasa insulara inconjurata de depresiuni. In limitele descrise, Muntii Codru Moma ocupa o suprafata de circa 1.200 km2, fiind astfel comparabili cu alti munti ai tarii, chiar mai mari decat Muntii Bucegi, Retezat sau Ceahlau, inaltimea maxima o ating in varful Plesu, de 1.112m. Dupa cum ii arata si numele, Muntii Codru Moma sunt formati din doua grupe montane distincte: Muntii Codru si Muntii Moma, separati destul de net de doua vai divergente, valea Briheni (in est) si valea Moneasa (in vest). Muntii Codru ocupa partea de nord si sud-vest a masivului, Muntii Moma, partea de sud-est. Muntii Codru Moma fac parte din zonele interne ale Carpatilor fiind constituiti din formatiuni paleozoice si mezozoice, la care se adauga, in mica masura, roci vulcanice tertiare. Ei au o structura tipica in panze de sariaj, adica cu unitati tectonice suprapuse, ca urmare a miscarilor de cutare ce au avut loc in timpul ultimei perioade a erei mezozoice, in cretacic. Acest fapt face ca formatiunile sa constituie la suprafata un mozaic, usor de descifrat daca se cunoaste extensiunea fiecarei unitati.
Muntii Codru prezinta in partea de vest o structura monoclinala, cu formatiunile dispuse longitudinal, de la N la S si caderi spre E. Faptul face ca in marginea de vest a muntilor sa apara formatiunile cele mai vechi, adica sisturile cristaline, formatiuni sedimentare permiene (permianul fiind ultima perioada a paleozoicului), precum si roci eruptive permieneriolite (porfire cuartifere). Peste acestea se dispune o stiva puternica de roci apartinand celor trei perioade ale erei mezozoice (triasic, jurasic si cretacic), intre care retin atentia, pentru rolul lor in crearea peisajului carstic, calcarele si dolomitele triasice. Aceasta structura longitudinala este constanta pentru toata marginea de vest a masivului, din marginea de nord, de dincolo de Crisul Negru, pana aproape de valea Crisului Alb. Muntii Moma prezinta aceeasi structura de sariaj, cu diferenta ca aici formatiunile sunt dispuse latitudinal (de la est la vest) cu caderi concentrice, ceea ce face ca formatiunile paleozoice sa apara la nord-vest si sud, prinzand in centru formatiunile mezozoice. Acestea sunt constituite aproape exclusiv din calcare ce duc la dezvoltarea, aici, a unui vast podis, Platoul Vascau. Pe marginea de sud a Muntilor Moma apar formatiuni eruptive tertiare, care nu sunt in marea majoritate decat aglomerate si cenusi vulcanice, fapt pentru care aici nu exista aparate vulcanice ci doar platouri cu relief sters. Relieful reflecta in buna masura structura geologica a masivului. In acest sens Muntii Codru sunt constituiti din trei culmi orientate nord-sud, separate de doua vai longitudinale prelungi: Finisul si Tarcaita. Culmile corespund formatiunilor mai dure ale celor trei unitati tectonice, respectiv riolitelor, bazaltelor permiene si cuartitelor de la baza stivei de formatiuni triasice. Prima creasta din vest este cea mai importanta ca inaltime si lungime. Ea se desfasoara intre varfurile extreme, Balateasa si Izoi si are in centru inaltimea maxima a masivului, varful Plesu de 1.112m. Ea are circa 22 km lungime si formeaza un zid neantrerupt, in care inaltimea medie este de 900m, fapt pentru care este denumita si Creasta Mare a Muntilor Codru. Privita dinspre vest, din campie, ea apare ca un front montan, iar dinspre est, de pe una din crestele paralele, cu aspectul semet al unui zid unic. Din creasta aceasta se desprind spre vest picioare prelungi ce coboara spre Campia Crisurilor, separate de vai impadurite. Muntii Moma constituie partea de sud-est a masivului, lor revenindu-le circa o treime din suprafata totala. Elementul dominant de relief il formeaza Platoul Vascau, vast podis calcaros ce se intinde la o altitudine de 600-700m si care prezinta poate cel mai extraordinar relief carstic din tara datorita numarului impresionant de doline si bazine inchise. Clima Muntilor Codru Moma se incadreaza in provincia continental-moderata, cu specific de clima de dealuri impadurite, in care se diferentiaza cateva zone restranse de clima de muntii mijlocii. Elementele climatice prezinta o etajare concentrica cu valori crescande sau descrescande, dinspre Campia Crisurilor, Depresiunea Zarandului si a Beiusului, spre centru. Astfel, temperatura medie anuala descreste de la 10° la 8°C; temperatura medie a aerului in ianuarie descreste de la -2° la -4°C, iar temperatura medie a aerului in iulie, de la 20° la 18°C. Precipitatiile (cantitatile medii anuale) cresc de la 700 la 1.000 mm, iar numarul zilelor cu inghet creste de la campie spre centrul masivului cu circa 20. Elementele climatice sunt favorabile dezvoltarii padurilor de fag, Cele de fag curat (Fagus silvatica) sunt mai rare, reprezentand o forma de padure batrana, pe cale de disparitie. In bazinele vailor Finis si Tarcaita au existat adevarate paduri seculare, cu arbori al caror trunchi depasea 3m in diametru. Majoritatea padurilor din masiv sunt insa de amestec, de fag cu carpen (Carpinus betulus), in cantitate egala. Spre margini se adauga frasinul (Fraxinus excelsior), paltinul (Acer platanoides), artarul (Acer pseudoplatanus). In astfel de paduri vegetatia ierboasa este reprezentata primavara prin floarea pastilor (Anemone nemorosa), leurda (Allium ursinum), brebenei (Corydalis cava). Vara se intalnesc inflorite vinarita (Asperula adorata), silnicul (Glechoma harsutum), soparlita (Veronica montana), macrisul iepurelui (Oxalis acetoselta), lopateaua (Lunaria rediviva), orbaltul (Actaea spicata) etc. Un aspect caracteristic padurilor il reprezinta poienile din cuprinsul lor. Acestea sunt in general invadate de ferigi ce formeaza desisuri, putand atinge si 1,70m inaltime. De multe ori marginea poienilor este tivita cu un sir de mesteceni. Al doilea peisaj tipic pentru Muntii Codru Moma, dupa paduri, il constituie poienile, vaste intinderi de ierburi. Ele nu reprezinta insa adevarate goluri subalpine, neavand altitudinea adecvata, ci zone defrisate de multa vreme si care, prin traditie, au devenit locuri de faneata si pasune, ceea ce impiedica revenirea padurii.
Al treilea aspect caracteristic de vegetatie il constituie luncile raurilor mari. In zona de izvoare din munte exista vegetatia de umezeala cu nu-ma-uita (Myosotis palustris), soparlita (Veronica orchidaea), bobairnica (Veronica beccabunga), broasca apei (Potamogeton), bumbacarita (Eriophorum angustifolium), calce (Caltha palustris), suprafete intinse acoperite cu brustur (Petasites vulgaris) si coada calului (Equisetum maximum). In zonele mai coborate luncile sunt acoperite de arbusti ca alunul (Corylus avellana), ctocotis (Staphylea pinnata), jugastru (Acer campestre) etc. Animalele ce populeaza Muntii Codru Moma sunt cele obisnuite padurilor de altitudine medie. Aici traiesc lupul, mistretul (in numar mare), vulpea, pisica salbatica, capriorul, cerbul carpatin (foarte rar), iepurele, veverita, viezurele, jderul etc. Padurile sunt pline de pasari, dintre care multe incanta primavara si vara cu ciripitul lor nesfarsit. Dintre cele mai obisnuite sunt sitarul, mierla, ciocarlia de padure, cucul, fluturasul de stanca s.a. Paraiele sunt bogate in pesti: pastravul, mreana, cleanul, scobarul, zglavoaca fiind speciile cel mai des intalnite. Nu sunt semnalate animale periculoase, cum ar fi vipera cu corn (Vipera amodythes) sau scorpionul. Spre deosebire de Muntii Bihorului si de Muntii Metaliferi, puternic populati pana adanc in munte, Muntii Codru Moma au asezarile permanente doar in zonele periferice, in bazinele inconjuratoare. Aceste asezari dau ocol masivului, fiind amplasate, aproape in toate cazurile, la iesirea raurilor din munte.