Muntii Postavaru

Muntii Postavaru sunt o grupa muntoasa a Carpatilor de Curbura, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este varful cu aceeasi denumire Varful Postavaru, avand 1.799m. Fiind inconjurati de arii depresionare intinse, de vai adanci si culoare largi, Muntii Postavaru se detaseaza din departare ca o unitate montana impunatoare, desi altitudinea lor maxima nu depaseste 1.800m. Depresiunea Brasovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Barsei si “golful” Zarnestilor formeaza limita lor nordica si vestica.Muntii Postavaru imbina pe un spatiu relativ restrans o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. In cuprinsul lor se intalnesc platouri intinse, larg ondulate, culmi prelungi si domoale, favorabile unor excursii usoare, dar si piscuri semete cu versanti abrupti, cu trasee turistice dificile si partii de schi renumite. Aceasta diversitate se explica prin varietatea rocilor din care sunt constituiti, prin modul de dispunere spatiala si prin actiunea diferentiata a agentilor externi care au variat in decursul indelungatei lor evolutii geologice. In alcatuirea lor predomina conglomeratele si calcarele mezozoice, asociate pe anumite portiuni cu gresii, marne si argile. In partea lor sudica se intalnesc si depozite de flis marno-grezos, mai putin rezistente la eroziune.
Pe baza conformatiei reliefului care determina, in cea mai mare parte, si diferentierea traseelor si obiectivelor turistice, in cuprinsul lor pot fi separate trei subunitati: Masivul Postavaru propriu-zis (sau Cristianu Mare), Muntii Poienii Brasov si Muntii Predealului. Muntii Poienii Brasov, situati in vestul Masivului Postavaru, corespund unui platou intins, larg ondulat, nivelat in cea mai mare parte prin actiunea agentilor externi la altitudinea de 900-1.100m. Partea sa nordica, mai coborata, este cunoscuta sub denumirea de Poiana Mare sau Poiana de Jos, iar sectorul sud-estic de la poalele Postavarului este numit Poiana de Sus sau Poiana Mica. Aici, peisajul armonios a favorizat dezvoltarea uneia dintre cele mai cunoscute statiuni montane din tara noastra – Poiana Brasov. Muntii Predealului, localizati la sud de Valea Cheii, alcatuiesc, in ansamblu, un culoar mai coborat care se interpune intre masivele Bucegi si Postavaru. Prin culmile lor domoale, nivelate in jurul altitudinii de 1.000m, prin peisajul odihnitor al vailor largi, favorizeaza efectuarea unor excursii usoare, relaxante. Sunt dezvoltati pe depozite de flis marno-grezos, mai putin rezistent la eroziune, si pe conglomerate care apar in relief in culmile mai proeminente cu aspect de clabucete – varful Morarului (1.193 m), Fitifoiu (1.292 m), Coltii Ghimbavului (1.102 m), Runcu (1.281 m). Pozitia geografica a Muntilor Postavaru in cadrul Carpatilor de Curbura, caracterizati printr-o mare diversitate a circulatiei maselor de aer, imprima trasaturi distincte elementelor climatice. In circulatia atmosferica se remarca intrepatrunderea maselor de aer mai umed din vest si nord-vest cu cele de nuanta continentala din est. Elementele climatice se diferentiaza in primul rand in functie de altitudine (intre poale si varful cel mai inalt exista o diferenta de nivel de peste 1.300 m) si de caracteristicile suprafetei subiacente. Culmea Postavarului este caracterizata prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 0° si 2°C. La nivelul Poienii Brasov si al Muntilor Predealului situate la altitudini in jur de 1.000m se inregistreaza temperaturi medii anuale de 4°-6°C (4,9°C la Predeal si 5,8°C la Poiana Brasov). La poale, spre Depresiunea Brasov temperaturile medii anuale ajung la 6°—8°C (7,8°C la Brasov). Pe culmile inalte, luna cea mai rece a anului este februarie (-6°C…—8°C) si ianuarie (-5°C) la nivelul Poienii Brasov, Predealului si poalelor muntelui. Iarna se produc frecvente inversiuni de temperatura, in Depresiunea Brasov inregistrandu-se temperaturi mai scazute decat pe rama montana inconjuratoare. Cantitatile anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 1.100 mm in sectorul inalt al Postavarului si 700 mm la poale. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad vara, in iunie (100—140 mm), iar cele mai reduse in septembrie si februarie. In general, primavara si inceputul verii sunt perioadele cele mai ploioase. Cele mai puternice vanturi se inregistreaza pe culme, directa lor dominanta fiind dinspre nord-vest si vest. La altitudini mai coborate directia si intensitatea vanturilor sunt influentate de conformatia reliefului. In lunile mai si iunie vanturile au cea mai mare frecventa si intensitate. In Muntii Postavaru predomina solurile brune podzolic si brune (sub 1.000 m), solurile brune acide (intre 1.000-1.400 m) si podzolurile (mai sus de 1.400 m). Aceasta etajare schematica este modificata insa de o mare diversitate de conditii litologice, geomorfologice si topoclimatice. Soiurile de pe versantii sculptati in calcare (dominant rendzine) au multe fragmente de roca chiar de la suprafata. Pe traseele din aceste sectoare se intalnesc adesea pietre si bolovani. Solurile de pe versantii formati din conglomerate sunt alcatuite din materiale mai fine, suprafata lor fiind relativ uniforma. In Muntii Postavaru covorul vegetal este caracterizat printr-o mare diversitate datorita etajarii pe verticala si varietatii conditiilor fizico-geografice. Padurile continua sa ocupe o pondere importanta desi in unele sectoare, situate cu precadere in Muntii Predealului si ai Poienii Brasovului, locul lor a fost luat de pajisti secundare. Fagetele, caracteristice etajului montan inferior, ocupa suprafete relativ restranse in nordul Muntilor Postavaru si in vestul lor pe versantul rasnovean. In patura ierbacee se gasesc numeroase plante cu flori: brebenei (Corydalis solida), viorele (Scilla bifolia), crucsa voinicului (Hepatica transsilvanica), ciubotica cucului (Primule sp), floarea pastelui (Anemone nemorosa), nu-ma-uita (Myosotis silvestris) etc.
Pe abrupturile stancoase din Postavaru se gasesc numeroase specii de plante de stancarie adaptate conditiilor mai vitrege din partea superioara a masivului. Spre varf, sunt intalnite smirdarul (Rhododendron kotschyi) si floarea de colt (Leontopodium alpinum) – plante declarate monumente ale naturii. Fauna Muntilor Postavaru este destul de variata, in paduri traiesc cerbi, caprioare, mistreti, ursi, vulpi, mai rar au fost semnalati lupi. In Muntii Postavaru se conserva peisaje putin influentate de om si numeroase specii de plante si animale rare, declarate monumente ale naturii. Unele parti limitate ale muntelui, au fost puse sub ocrotirea legii, fiind incadrate in categoria rezervatiilor floristice sau de peisaj. In Parcul Natural Tampa circulatia turistilor este admisa numai pe potecile marcate, fiind interzisa orice rupere sau degradare a vegetatiei. Rezervatia Stejerisul Mare, cunoscuta si sub numele de Coltii Corbului Mare, este situata in nord-vestul Muntilor Postavaru la 900m altitudine. Aici, pe o suprafata de 20 ha este conservata o padure de fag si un grup de stanci de calcar cu vegetatie calcofila. Rezervatia peisagistica Postavaru (1.025 ha) care ar urma sa se extinda pe intreaga culme a Postavarului; Rezervatia floristica Poiana Secuilor din apropierea cabanei cu acelasi nume. In Muntii Postavaru se gasesc raspandite si unele specii de plante rare trecute sub ocrotirea legii cum ar fi smirdarul (Rhododendron kotschyl), iedera alba (Daphne blagayana), angelica (angelico archangelica), deditei (Pulsatilla montana) etc. Dintre animale sunt ocrotiti prin lege ursii bruni, cerbul carpatin, si o serie de pasari rapitoare: corbul sorecarul comun (Buteo buteo) etc.