Muntii Rarau

Muntii Rarau – Giumalau domina, cu o diadema de stanci si plaiuri superbe in cutezanta formelor, armonia de culori si forme a Obcinelor Bucovinei invaluita in mantia padurilor de conifere si de parfumul rasinilor, fiind unii dintre cei mai atragatori, pitoresti si vizitati munti ai Bucovinei, alaturi de cupola Calimanului si de creasta alpina imprejmuita de abisuri nevazute, forme haotice si intunecate ale Pietrosului Bistritei.Muntii Rarau – Giumalau constituie o zona turistica de mare importanta in cadrul Carpatilor Orientali fiind formata din doua masive stans legate a caror importanta pentru turism deriv din urmatoarele aspecte: varietatea peisajelor naturale impuse de relief si vegetatie, accesibilitatea determinata de prezenta culoarelor de vale ce incadreaza cele doua masive montane. Aici se gasesc doua centre turistice de mare insemnatate ce se afla la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei), ce constituie puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turisti. Muntii Rarau – Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei fiind situati in nordul Carpatilor Orientali in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.
Masivul Giumalau se afla la vest de Izvorul Giumalau si Chiril, este alcatuit din roci cristaline (sisturi cristaline), in structura geografica se impune o culme centrala cu desfasurare NV-SE corespunzatoare alineamentului de roci cu rezistenta cea mai mare si care au altitudini mai mari de 1400m. In partea centrala se afla varful Giumalau (1857 m) din care se desprind spre nord-vest si sud interfluvii plate secundare in lungul carora apar poduri netede la 1000-1200m si 1350-1450m. Ele se termina spre Vaile Bistritei si Putna prin versanti cu panta mare. Cele mai insemnate obiective turistice din acest masiv sunt: creasta centrala, sectorul dintre varfurile Chilii, Giumalau, Poiana Ciungilor cu o bogata vegetatie subalpina (afin si ienupar) si cu numeroase puncte de belvedere asupra unei mari parti din Carpati. Stancile, versantii abrupti si ingustarile (cheile) de pe Valea Bistritei intre localitatea Rusca si Cheile Zugreni, vaile inguste cu repezisuri frecvente, rezervatia forestiera din bazinul Putnei (padure seculara de molid), pastravarii. Relieful ofera cele mai variate obiective turistice. Zonele cele mai frecvent cautate sunt: Pietrele Doamnei – care ofera un relief runiform alcatuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare mezozoice incrustate cu corali si amoniti, cu inaltimi de la sub 10 m la peste 70 m, inconjurate de o masa de grohotisuri ce au dimensiuni variabile. Ele sunt rezultate prin fragmentarea (inghet-dezghet) unui varf calcaros. Aici se gasesc numeroase trasee de alpinism. Asemanatoare cu Pietrele Doamnei dar cu dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervatie geologica si geomorfologica situata pe valea paraului Izvorului Alb, martor calcaros de eroziune cu suprafata de 2 ha. Varful Rarau este renumit pentru abrupturi si panorama larg deschisa. Varful Popchii Raraului, Piatra soimului - cu relief de turnuri, rezervatie geologica si Piatra Zimbrului, un imens perete abrupt in calcare. Cheile Moara Dracului de pe paraul Valea Caselor, formate din calcare si dolomite. Cheile au o lungime de 60-70m, o latime medie de 4-5m, pereti inalti si numeroase surplombe. Pestera cu Lilieci - de pe fundul unui aven cu dimensiuni mari este situata la aproximativ 1 km nord de Pietrele Doamnei. Cheile Bistritei de la Zugreni este format din cc. 1,5 km de vale ingusta cu versanti abrupti.
Aici se gasesc o serie de stanci cu forme ciudate cum ar fi: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscate, Rapa Scara, Stanca Coifului. O importanta deosebita pentru turism o are schitul Rarau mutat la finele secolului al XVIII -lea, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci, de pe versantul nordic pe cel sudic al muntelui Rarau. Echipamentul turistic din cele doua masive este alcatuit dintr-o retea de poteci cu marcaje turistice ce urca din vaile Moldovei si Bistritei spre Varfurile Giumalau si Rarau. Pe calea ferata accesul turistilor se face pe traseul Suceava – Campulung – Vatra Dornei. Noptile senine deschid in adancurile boltii ceresti imagini mirifice, din care, poate nicaieri ca aici, de pe inaltimile Carpatilor stelele nu se vad mai galbene, iar „drumul robilor” mai plin de poezie, amintind prin lirismul lor cerul luminos al noptilor dobrogene.