Muntii Retezat

Muntii Retezat fac parte din Carpatii Meridionali, grupa muntoasa Retezat-Godeanu. Se inalta intre doua depresiuni importante, Petrosani si Hateg si intre doua rauri importante, Raul Mare, care ii delimiteaza ltii Godeanu, la sud-vest si Muntii Valcan, la sud. Partea cea mai importanta a masivului este alcatuita in principal din roci cristaline si se numeste Retezatul Mare; partea sudica, cu relief dezvoltat si in mase mai importante de calcare, se numeste Retezatul Mic, iar ele se unesc in apropierea lacului Bucura.Muntii Retezat sunt localizati in partea vestica a Romaniei, si este cel mai vechi parc national din tara, fiind declarat prin lege in anul 1935. Parcul are o suprafata de 38.047 ha, din care 1.800 ha au fost declarate ca arie strict protejata numita “Gemenele”. Cea mai mare padure naturala de amestec din Europa se afla la altitudini joase in aria strict protejata. Relieful predominant glaciar adaposteste peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai adanc (Zanoaga 29m) si cel mai intins (Bucura 8.86 ha.), atrage an de an numerosi turisti in special in sezonul de vara. Lungimea ariei trapezoidale ocupata de Muntii Retezat (inclusiv culmea Tulisa) este de circa 45 km, iar latimea acesteia masoara 20 km. Obiectivele turistice majore sunt distribuite inegal pe aria Retezatului, fapt ce face ca zona cea mai mult cercetata de drumeti sa fie cea situata in partea de vest a masivului; acesteia i se adauga ceea ce, frecvent, este denumit “Retezatul Mic” (grupul de munti calcarosi, Scorota — Plesa — Piule — Dragsanu — Stanuletii Mari), regiune de tranzitie spre Godeanu. Adaugand ariei geografice a Muntilor Retezat (asa cum ea a fost schitata mai inainte) zonele ce atrag cel mai mult pe turisti si neconsiderand ca deosebit de importante, din punct de vedere turistic, alte regiuni ale acestei arii, vom admite ca, pentru drumeti, Retezatul este cuprins intre urmatoarele limite: satul Hobita (534 m), valea mijlocie a Raului Barbat, dealul Fagetel (1.591 m), valea Pilugului (Bilugului), valea superioara a Jiului de Vest, valea Scocu Mare, paraul Soarbele etc.
Schematizand, Orografia Retezatului ni se infatiseaza avand ca element caracteristic cele doua culmi principale ale sale, oarecum paralele, legate intre ele printr-o creasta inalta; de-o parte si de alta a acestora, se ramifica numeroase culmi secundare si lungi picioare de munte. Culmea principala nordica are orientarea SV—NE si se desfasoara intr-o suita de piscuri, de sei si de curmaturi: Curmatura Radesului (2.066 m), vf. Zanoaga (2.262 m), vf. Sesele (2.323 m) , vf. Judele (2.400 m), Poarta Bucurii (2.261 m), vf. Bucura (2.439 m), saua Varfului Mare (2.345 m) etc. Avand, in linii mari, aceeasi orientare ca si precedenta (SV—NE), culmea principala sudica are urmatoarea desfasurare: saua (curmatura) Paltina (Soarbele) (1.930 m), vf. Stanuletii Mari (2.032 m), vf. Piatra Iorgovanului (1.997 m), vf. Albele (2.013 m), saua Scorota (1.850 m), vf. Dragsanu (2.080 m), vf. Buta (1.977 m), saua Plaiul Mic (1.879 m), vf. Papusa Custurii (2.247 m) etc. Muntii Retezat, facand parte din lantul alpino-carpato-himalian, s-au inaltat ca urmare a miscarilor de orogeneza alpina ce s-au produs incepand de la finele erei mezozoice (cretacic) si care au durat pana in cuaternar (faza valahica). In Muntii Retezat predomina sisturile cristal ine si rocile granitice si granodioritice. Alaturi de acestea se afla si roci slab metamorfozate atribuite timpurilor mai noi ale erei paleozoice sau carboniferului. Rocile granodioritice se intalnesc in trei masive: unul in vest, taiat de valea Raului Mare; altul in est, de-a lungul celor doua culmi principale ale Retezatului; cel de al treilea masiv granitic se intinde dinspre creasta Plesa—Piule inspre nord-est, pana aproape sub culmea Tulisa, intre aceste trei masive granitice se intercaleaza doua importante zone de sisturi cristaline. Rocile jurasice si cretacice alcatuiesc atat zonele montane aflate in bazinul Scorotelor cat si regiunea de-a lungul careia si-a sapat cursul valea inferioara a Lapusnicului Mare. Muntii Retezat sunt o adevarata “casa a apelor” pentru bazinele Jiului si Muresului. Jiul de Vest isi afla izvoarele atat in vaiugile sud-estice ale culmii Paltina (2.152 m), Albele (2.013 m), cat si in cele ce brazdeaza flancul nord-vestic al Oslei; in zona sa de obarsie, raul poarta numele de Scocu Mare (valea aceasta ia nastere din unirea paraielor Soarbele si Pestisanu). Afluentii de pe stanga Scocului Mare sunt seci, apa lor fiind drenata de solul calcaros al Retezatului Mic. La 860m alt., Scocu Mare conflueaza cu paraul Buta dand nastere raului care, de aici mai departe, se cheama Jiul de Vest, nume ce il poarta pana la est de Iscroni unde, unit cu Jiul de Est, da nastere Jiului care, indreptandu-se catre sud, strapunge muntii, creand unul dintre cele mai spectaculoase defilee ale Carpatilor romanesti. De pe versantul sudic al culmii Custura — Fagetel, Jiul de Vest colecteaza apele catorva paraie dintre care mai importante sunt Tiganestii si Pilugu (Bilugu). Component de seama al retelei hidrografice a Muntilor Retezat, Rau Mare (afluent al Streiului) poarta acest nume incepand din aval de confluenta Lapusnicului Mare cu Rau Ses, acesta din urma avandu-si bazinul cuprins intre limitele Muntilor Godeanu. Luand nastere, la 1.587m alt., din contopirea torentilor Bucurei si Pelegii, Lapusnicu Mare colecteaza in drumul sau o serie de paraie ce coboara atat dinspre Dragsanu cat si dinspre caldarile Judelui si Slaveiului; la Gura Apei (998 m), Lapusnicu Mare primeste ca afluent pe stanga, Izvorul Branului (numit si Lapusnicu Mic). In linii mari, vegetatia ce imbraca Muntii Retezat nu difera fundamental de cea din restul Carpatilor. Etajul padurilor alcatuite din arbori inalti urca pana pe la 1.750m alt.; jnepenisurile scunde trec rareori peste altitudinea de 2.000m, inaltime mai sus de care se intinde domeniul pajistilor alpine ce se intrepatrund cu stancariile de la mare altitudine. Depasind pe alocuri, intr-un sens sau in altul, limitele indicate, zonele de vegetatie se succed: subzona padurilor mixte, cu o mare varietate de esente (de la 800 m altitudine in jos); subzona fagului (800—1.250 m alt.); zona rasinoaselor, in care predomina molidul (1.250—1.750 m alt.); jnepenisurile (in etajul subalpin); pajistile alpine (in zonele de mare altitudine ale masivului). In Muntii Retezat traiesc cam aceleasi animale salbatice ca si in restul Carpatilor: mistreti, lupi, vulpi, rasi, pisici salbatice, cocosi de munte, vulturi etc. Gratie masurilor de protectie, efectivele de urs carpatin au sporit mult, iar ciopoarele de capre negre sunt mereu mai mari si mai numeroase. In timpul verii, puzderia fluturilor, minunat colorati, ce zboara din floare in floare, fac incantarea drumetilor care parcurg potecile masivului.
In fauna acvatica a Muntilor Retezat, impresioneaza bogatia in pastravi atat a paraielor si raurilor de altitudine cat si cea a unora dintre ochiurile de mare cuibarite in Zanoagele masivului. In vederea pastrarii cat mai nealterate a infatisarii vegetale si a zestrei faunistice a Muntilor Retezat si pentru a crea conditii adecvate dezvoltarii nestingherite a plantelor si a speciilor de animale rare caracteristice masivului, aici a fost delimitata o intinsa zona de teren ce a format “Parcul National Retezat”. In cuprinsul acestuia au fost stabilite limitele “rezervatiei integrale (stiintifice)”, zona in cuprinsul careia pasunatul animalelor si circulatia oamenilor sunt interzise. Patrunderea in interiorul rezervatiei integrale (delimitata pe teren cu semnele unui patrat rosu pe fond alb) este permisa numai in baza unei autorizatii speciale eliberata de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii.