Muntii Capatanii

Muntii Capatanii se afla inconjurati pe trei laturi de importante drumuri si localitati, care inlesnesc accesul spre culmile muntilor. In contrast cu aspectul culmilor rotunjite se ridica doua cetati dolomitice, Tarnovul si Buila, prima la nord de culmea principala, ultima la sud, ele insele izvoare nesecate de frumuseti naturale. La aceste zone se mai adauga cordonul de stancarii si de chei de la poalele sudice (Polovragi, Bistrita, Arnota, Buila, Stogsoare etc.), ca si ruinele “cetatii” de gnaise Naratu, ale carei contraforturi strajuie defileul Oltului. Culmea principala a Muntilor Capatanii se inalta brusc deasupra “Carligului Mare” al Oltului prin varful Foarfeca Naratului (831 m) si se continua foarte accidentata peste varful Naratu (1.509 m) pina in saua impadurita “La Mocirle” (1.045 m). Dupa ce inconjoara izvorul Vaii lui Stan, creasta recapata inaltime spre vest: varful lui Stan (1.491 m), Folea (1.647 m), Zmeuretu (1.979 m), Valeanu (1.847 m), Ursu (2.124 m), Capatana (2.094 m), Beleoaia (2.039 m), Nedeia (2.130 m), Negovanu (2.064 m), Bou (1.908 m). De aici ea coboara in curmatura Oltetului la 1.615m.
O parte din apele curgatoare care strabat Muntii Capatanii formeaza cascade, repezisuri, taie chei, fenomene deosebit de atragatoare pentru iubitorii drumetiei. Unul din cazurile aparte il constituie cascadele care marcheaza afluentii paraului Lotrisor. Paraul Cheia prezinta curiozitati cu totul exceptionale. Izvorul acestui parau curge molcom intre muntii impaduriti, in zona de sisturi cristaline. Valea se largeste putin in dreptul varfului Stogu strabatand lunca larga de la gura paraului Comarnice. Imediat ce se apropie insa de Stogsoare, paraul intra in zona calcaroasa si valea isi schimba radical infatisarea. Apele patrund prin “Poarta Stogsoarelor” in Cheile Recea (Cheile Cheii), una din cele mai dificile chei din Carpati. Dupa un sir de cascade paraul este “inghitit” de pestera de la “Sorbul Mare”. El iese la lumina doar jos, aproape de baza peretilor, “La Izbuc”. Dupa formatiunile care predomina, Muntii Capatanii pot fi impartiti in mai multe sectoare distincte: in sectorul vestic (Oltet – Horezu) si in zona alpina predomina formatiuni ale cristalinului autohton, peste care s-a suprapus cristalinul panzei getice. In afara de granite, grandiorite si de roci eruptive de adancime, se mai intalnesc sisturi sericitoase, cloritoase, argile cu grafit, calcare cristaline si, mai rar, cuartite. In sectorul mijlociu si rasaritean predomina rocile panzei getice, reprezentate prin gnaise micacee cu intercalatii de amfibolite in benzi, micasisturi ce formeaza cristalinul seriei de Lotru. Blocul stancos al Naratului, ca si vecinul sau de dincolo de Olt, Cozia, este constituit in mare parte din gnaisul ocular de Cozia (gnais biotic si amfibolitic, cu injectii lenticulare de gnais ocular). In zona sudica, culmea Arnota – Buila – Vanturarita – Stogu, alcatuita din calcare jurasice, formeaza o creasta aproape neantrerupta de peste 14 km, ce se impune in relief prin formele variate si deosebit de pitoresti pe care le prezinta. In partea cea mai inalta a Muntilor Capatanii (Negovanu, Nedeia, Capatana, Ursu) se pastreaza urme slabe ale activitatii nivale. O zanoaga bine conturata, cu aspect de circ, poate fi observata pe latura estica a varfului Ursu, iar o alta asemanatoare langa Turcinu Negovanului. Influenta climei mai blande din Oltenia se rasfrange simtitor asupra Muntilor Capatanii, mai ales asupra versantilor sudici. Vantul dominant bate din nord-vest, uneori canalizandu-se in lungul vaii Lotrului sau a Oltului. Precipitatiile anuale medii ating 1.200 mm la o altitudine de cca 1.400m. In zona de munte numarul zilelor ploioase este de 150—160 pe an. Temperatura medie, in ianuarie, este de -7°C, iar in iulie de 12°C, la aceeasi altitudine medie. Muntii Capatanii au 6 luni reci (noiembrie-aprilie) si 6 luni temperate (mai-octombrie). In zonele aflate la peste 1.500m primele zapezi cad pe la sfarsitul lui octombrie si se topesc in luna mai. Uneori petice de zapada zabovesc in vai pana spre mijlocul verii. Sezonul estival favorabil ascensiunilor este iulie-septembrie. Se recomanda pentru schi lunile februarie si martie. Muntii Capatanii prezinta o vegetatie asemanatoare Carpatilor Meridionali, si se caracterizeaza prin intinse poieni si goluri de munte care confera terenuri exceptionale de pasunat. In etajul alpin, pe pajisti creste pairusca, rogozul alpin si alte ierburi. Nu lipsesc tufe de smirdar, afin (Nedeia, Funicel, Ursu, Valeami etc.). In etajul subalpin, in spatiile ierboase, se dezvolta taposica etc., tufarisurile sunt dominate de jneapan, anin verde si ienupar. Pe versantii sudici molidisul reprezinta de regula un brau subtire la limita superioara a padurii (1.700-1.800 m alt). Acest brau este mai consistent pe versantii nordici, avand o dezvoltare si mai mare spre obarsiile vailor Repedea, Malaia si pe muntii Zmeuretu, Tarnovu, Negovanu etc. In etajul inferior, fagetul amestecat cu rasinoase sau fagetul pur ocupa suprafete importante. Alaturi de fag, care aici prezinta exemplare falnice (Stogu, Buila, Tarnovu, Romanu etc.), speciile care populeaza padurile sunt reprezentate prin ulmul de munte, frasin si carpen. In Muntii Capatanii fauna este comuna Carpatilor Meridionali, ursul, uriasul patruped carpatin, se intalneste in toate padurile. Capra neagra a fost colonizata pe muntii Vanturarita si Naratu. Exemplare de cerbi, caprioare gasesc teren propice, mai ales in bazinele paraielor Oltet, Roman, Olanesti si Latorita. Mai pot fi intalnite si alte animale ca mistreti, lupi, rasi, jderi, iepuri, veverite s.a. Dintre pasari semnalam gainuse de munte, corbi, stancute, codobature, acvile etc.
Reptilele sunt destul de raspandite in acesti munti: vipera comuna, mai putin cea cu corn, este prezenta in locurile ferite, in Buila – Vanturarita, Stogsoare, Stogu, Naratu ea poate fi intalnita mai des. Apele curgatoare sunt populate cu peste si, deseori, iubitorii muntelui poarta pe umar undita. Pastravul isi cauta salas in apele limpezi ale Latoritei, Oltetului, Romanilor si chiar in noile lacuri de captare. In cursul mijlociu si inferior al paraielor se pot pescui exemplare de zglavoc, scobar, clean etc. In defileul Oltului, se poate prinde la undita crap, somn, stiuca si mreana. Peisajul cu totul exceptional si salbatic, varietatea speciilor de plante si animale, unele foarte interesante din punct de vedere stiintific, pun din ce in ce mai acut problema ocrotirii lor. Muntii Naratu, Pietrele Goale, Foarfeca Naratului se prezinta ca cetati de stanci, turnuri, jgheaburi cu mici pajisti florale, inconjurate de padure cu abrupturi ce cad cu peste 1.000m spre valea Lotrului si valea Oltului. In viitorul cel mai apropiat, zona Cozia – Naratu va fi inclusa intr-un parc national, unde toate speciile de plante si animale, precum si peisajul inconjurator, vor beneficia de o ocrotire legala.