Palatul Mogosoaia a fost in posesia familiei Brancoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecand apoi în proprietatea familiei Bibescu.Palatul a fost construit pana in 1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior si la un alt palat al domnitorului, construit anterior de acesta la Potlogi. Lucrarea a fost terminata in ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de rasarit a palatului. Data inceperii constructiei nu este cunoscuta, dar se stie ca Brancoveanu a inceput sa cumpere pamant in zona din 1681.
Dupa 1714, cand Constantin Brancoveanu a fost executat la Constantinopol impreuna cu intreaga sa familie, intreaga avere a familiei a fost confiscata de otomani iar palatul a fost transformat in han. Rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului si a ramas in posesia familiei pana la inceputul secolului al XIX-lea.
Palatul a fost devastat de otomani in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brancoveanu tinuse partea rusilor in conflict. O noua distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revolutiei din 1821 cand ultimul urmas al Brancovenilor, Grigore Brancoveanu, a fugit la Brasov si cladirea a fost ocupata de panduri. Dupa moartea lui Grigore in 1832, palatul a ramas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat si, prin casatoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut in familia acestuia si a fost renovat intre 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit si cavoul familiei in parcul palatului, si vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat in continuare de familia Bibescu care, insa, s-a mutat in vila cea noua iar cladirea veche a ramas nelocuita. Aceasta pana in 1911, cand Maria-Nicole Darvari a vandut palatul varului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nunta sotiei acestuia, Martha.
Cuhnia (bucataria brancoveneasca)Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului incepand cu anul 1912. In timpul Primului Razboi Mondial, lucrarile de renovare au fost franate de alte distrugeri suferite in urma bombardamentelor germane. in perioada ocupatiei germane a Bucurestiului si a sudului Romaniei, printesa Martha Bibescu a ramas in capitala, ocupandu-se de spitalul reginei Maria si locuind o vreme chiar in palat.
Revenita in tara dupa ce plecase la Londra, acuzata fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrarile de renovare dupa 1920, cheltuind mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, in 1927, unele lucrari interioare continuand, insa, pana in 1935.
In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost loc de intalnire al diplomatilor aliati, fiind, pentru cateva luni, inchiriat legatiei elvetiene din Romania. Dupa 6 martie 1945, mosia a fost nationalizata fortat de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinand de la autoritati declararea ca monument istoric a palatului, pe care inca il mai detinea. Printesa a plecat insa definitiv din tara in septembrie 1945, lasand palatul fiicei sale Valentina si sotului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.
In 1949, palatul a fost si el nationalizat, Valentina si Dimitrie Ghika-Comanesti fiind arestati. Pana in 1957,cladirea a fost devastata si devalizata, colectiile de arta fiind furate si dezmembrate. Abia atunci palatul a devenit sediul sectiei feudale a Muzeului National de Arta, fiind restaurat incepand cu 1977.
In prezent, Palatul Mogosoaia adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca si este un important punct de atractie turistica.
