Palatul Toldalagi

Palatul Toldalagi a fost proiectat de un arhitect francez in stil baroc, si a fost construit intre anii 1759 si 1772. Sub infuenta barocului francez s-a proiectat si o gradina cu motive geometrice si fantani arteziene. Atat exteriorul cat si interiorul palatului poarta amprentele stilului baroc si rococo francez. Cladirea a fost folosita in mai multe scopuri: in 1786 a functionat aici o tipografie, in 1920 o banca, iar dupa restaurarile din anul 1960 sectia de istorie a Muzeului judetean.Pe partea vestica a Pietei Trandafirior, pe fosta strada Poklos, in apropiere de turnul din biserica si manastirea franciscanilor, se afla localizat palatul Toldalagi. De fapt, la Sud palatul Toldalagi se invecineaza cu Palatul Banyai (o cladire inalta, ridicata in stil neobaroc), iar la Nord cu Piata Teatrului (loc amenajat pe fosta manastire franciscana). Planul palatului Toldalagi are forma de patrat, delimitand astfel curtea interioara inchisa. Intrarea in Palat se face pe doua cai, una din partea din fata (partea principala) si respectiv o poarta secundara. In partea vestica a aripii nordice a cladirii este incorporat un mezanin, care a apartinut unei case mai vechi (acesta a fost integrat in edificiul Palatului). Fatada principala a palatul Toldalagi cuprinde sase axe de goluri decorate abundent; detaliul arhitectural evidentiaza edificiul. Ancadramentul portii se deosebeste printr-o scotie adanca si ocupa doua axe in centrul fatadei. Toate elementele arhitecturale de la parter reprezinta rezultatul unor interventii efectuate de punere in valoare a monumentului dupa anul 1960. Etajul este compartimentat (exceptie facand cele doua axe mediane) de pilasi compoziti. La o prima vedere decorul palatului Toldalagi are forma de franjuri, care atarna de o parte si de alta de a ancadramentelor. In interiorul Palatului, salile au un decor deosebit, asemanator cu unul in stuc. Sala mare a fost compartimentata mai tarziu in doua sali mai mici. Incaperile impresioneaza prin decoratiunile alese alaturi de semineul impozant. Palatul Toldalagi reprezinta unul dintre cele mai insemnate monumente ale orasului, atestat documentar prin secolul al XVIII-lea. Contruit in Targu-Mures, Palatul este catalogat unul dintre cele mai exigente palate nobiliare. Ridicat dupa instalarea Tablei Regesti, comandatarul imobilului fusese contele Lazslo Toldalagi (succesorul Tablei Regesti).
Palatul Toldalagi a fost realizat in doua etape (1759-1762 si 1770-1772) de arhitectul Schmidt Pal, dupa planurile arhitectului francez Jean Louis D’ Orr. Acesta a proiectat o cladire in forma literei „U”, dar aceasta a fost ulterior modificata, adaugandu-i-se un corp de cladire care sa inchida partea din spate. S-a ajuns astfel la un plan de forma dreptunghiulara, avand o curte interioara cu galerii deschise. Lucrarile efective vor fi conduse de mesterul constructor si arhitect Paul Schmidt si vor avea ca rezultat subsolul acoperit cu bolti semicilindrice, parterul cu incaperile inspirate de-a lungul celor doua laturi ale curtii interioare, mezaninul si un etaj, avand o sala mare de receptie pe latura principala, cea dinspre piata. Scara de acces de la parter duce spre galeria deschisa a etajului, cu arcade sprijinite pe stalpi din caramida. De aici se intra in diferitele incaperi dispuse perimetral fata de curte. Tavanul incaperilor de la etaj este casetonat si decorat cu motive florale in stucatura. Cel mai spectaculos element al intregului edificiu este fatada principala, foarte frumos decorata, in conformitate cu preceptele artistice ale barocului transilvanean tarziu. Sculpturile care impodobesc fatada au fost realizate de artistul baroc Schuchbauer Antal, creatorul unui adevarat repertoriu ornamentalistic baroc, bazat pe motive antropomorfe. Portalul intrarii are o deschidere ampla in arc maner-de-cos, cu cheia de arc marcata printr-un boltar cu profilatura curbilinie. Ferestrele au deschideri dreptunghiulare cu ancadramente din tencuiala, atat la parter, cat si la etaj. Cele de la etaj sunt insa mai mari si mai bogat decorate, cu ghirlande de flori si sprancene de cornisa in forma de segment de arc. In unele cazuri, aceste segmente de arc se transforma in partea superioara in doua volute plastic modelate. Sub ferestrele etajului se afla panouri ornamentate cu stucaturi care pornesc de la pervaz si coboara pana in zona mediana a fatadei. Alte elementele importante care articuleaza fatada sunt lezenele segmentate, la parter, pilastrii cu capiteluri compozite, la etaj si cornisa care marcheaza la exterior limita dintre parter si etaj. La nivelul acoperisului se afla un fronton triunghiular cu varful taiat de o cornisa curbata si cu laturile terminate in forma de volute, flancat de doua lucarne ovoidale. Cornisa frontonului si cadrele de piatra ale lucarnelor sustin busturi de barbati, plasate pe mici socluri trapezoidale. Opere ale sculptorului Schuchbauer, figurile barbatesti reprezinta soldati turci cu capetele infasurate in turbane. Pe fronton se afla, sculptate in relief, cele doua blazoane ale familiilor Toldalagi si Wass, deasupra carora troneaza o coroana simbolizand uniunea dintre cele doua ramuri nobiliare.
La nivelul fatadei, deasupra placii comemorative se afla un medalion de forma ovala cu un cadru foarte bogat decorat. In interiorul medalionului se afla un relief cu imaginea unui corb cu inel in cioc. Forma acoperisului cu pantele intrerupte este specifica constructiilor din perioada baroca. In prima parte a anulor 1940, Palatul Toldalagi a gazduit banca Erdelyi Bank Rt. Al Doilea Razboi Mondial a stopat punerea in practica a planurilor institutiei. In cursul lucrarilor de reabilitare din anii 1960-1961 au fost amplasate in cladire sobele din secolul al XIX-lea, pastrate pana in zilele noastre – unele provin din castelul Haller din Sanpaul, altele din cladirile situate in Piata Bernady nr. 6, respectiv pe strada Jókai Mór nr. 26. In prezent cladirea gazduieste colectia de etnografie a Muzeului Judetean Mures.