Cetatea Argamum

Cetatea Argamum, cetate de origine greco-romana este localizata in comuna Jurilocva, judetul Tulcea, pe malul lacului Razim, pe Capul Dolojman. In antichitate, cetatea Argamum a aparut cu numele de Orgame ca fiind prima asezare atestata de un izvor scris (Hekataios Milesius). Cetatea Argamum isi are originile in secolele VII-VI i.Cr., in prezent in peisajul apropiat dominand doar ruine si cateva elemente componente ale cetatii: o poarta, zidul de aparare, cateva strazi, basilici paleocrestine sau valuri de pamant.Cetatea Argamum a fost fondata de colonistii greci veniti din Asia Mica, catre mijlocul sec. VII a.C. pe ceea ce era anterior malul Marii Negre, azi malul complexului Razelm Golovita. Vestigiile orasului grecesc sunt suprapuse cu cele din epoca romana tarzie. Cetate anterioara Histriei este prima asezare de pe teritoriul tarii noastre mentionata in scrierile antice (sf. sec. VI a.C.). Sapaturile au dat la iveala urme de locuire inca din epoca bronzului. Alaturi de insula Bisericuta, aflata in imediata apropiere, Cetatea Argamum este unul dintre cele mai importante obiective turistice din nordul Dobrogei.Accesul catre cetatea Argamum se desfasoara in acest moment bine, drumul fiind amenajat, asfaltat, insa obiectivul nefiind foarte promovat, turistii ajung mai degraba din intamplare. Majoritatea celor care ajung pe aceste meleaguri raman placut surprinsi de frumusetea locurilor si de peisajul zonei.
In 1926 Paul Nicorescu a demarat cercetarile arheologice, insa in 1932 acestea au fost abandonate si intreaga munca de recuperare a vestigiilor a fost irosita. Incepand cu anul 1965, sub conducerea Mariei Coja au fost reluate cercetarile. Din 1975 i s-au alaturat membri ai Muzeului Tulcean, astfel incat s-a ajuns la alcatuirea echipei actuale, condusa din 1985 de Mihaela Manucu Adamesteanu. In prezent Argamum se intinde pe cca 2 ha jumatate fiind degajate urmele edificiilor epocii romane. Situl arheologic este atragator si prin amplasamentul intr-un sit natural deosebit, aflat deja in sfera Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Falezele erodate ale Razelmului ofera un peisaj spectaculos si posibilitatea unor plimbari in circuit deasupra malului si pe langa apa. In 1965, ca urmare a unor sesizari privind intentia deschiderii unei cariere de piatra in perimetrul arheologic si a unei periegheze care a furnizat suficiente repere pentru estimarea cronologiei si tipologiei sitului, atrasa de posibilitatile de verificare a observatiilor de la Histria, pe care le oferea amplasamentul liber de constructii moderne de la Capul Dolojman, Maria Coja reia cercetarea acestuia.
Urmarind obtinerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia si formele de ocupare a sitului, cercetatoarea a adoptat ca metoda de investigatie sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale in suprafata, determinate de caracterul sau importanta descoperirilor. In acest mod au fost redegajate bazilica trinava si portiuni din incinta romano-bizantina, cercetate anterior de P. Nicorescu. Totodata se efectueaza cercetari complete asupra unei noi bazilici paleocrestine si sondaje stratigrafice privind locuirile intra si extra muros din epocile greaca, romana si romano-bizantina. Dintre rezultatele cele mai interesante ale acestor ani de investigatii au fost observatiile privind existenta unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incinta romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romana timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine si degajarea unui tronson din incinta greaca clasica.
Sapaturile arheologice realizate in perioada 1975-1999 au continuat redegajarea unor monumente identificate in cursul sapaturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mica si Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificatiei romano-bizantine, bazilica ”mica”) si, in acelasi timp, au tins spre cercetarea zonelor din proximitatea acestora, in vederea conturarii unor insule caracteristice pentru anumite etape (greaca, romana, romano-bizantina) ale evolutiei locuirii in acest centru urban antic. Initierea programului de cercetare a necropolei tumulare de epoca greaca (1990) a prilejuit identificarea si investigarea unor ansambluri monumentale tipice pentru organizarea spatiului funerar in lumea greaca, reveland existenta unei lotizari de tip familial, a unei retele de alei si strazi care asigura accesul la unitatile acesteia; cu prilejul cercetarilor din acest sector a fost identificata si cercetata si o bazilica paleocrestina extra muros cu amenajari subterane de un tip nemaiintalnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. Pe langa peisajul unic arheologic, zona Capul Dolosman, unde se afla cetatea Argamum, beneficiaza de un peisaj de exceptie, fapt ce-i poate creste atractivitatea turistica. Candva punct pe rutele comerciale de odinioara care legau bazinul pontic de cel mediteranean, acum doar un loc izolat unde turistii pot ajunge cu greutate, acest loc extraordinar va intra in circuitul turistic o data cu realizarea unui drum asfaltat intre localitatea Jurilovca si cetatea Argamum.