Cetatea de la Blidaru

Aflata pe culmea Dealului Blidaru, cetatea de la Blidaru a avut rosturi pur militare. Varful dealului a fost excavat, indreptat si largit, obtinandu-se suprafetele netede din interiorul cetatii. Constructia, ale carui ruine se pastreaza in buna stare, a fost ridicata in doua faze. In prima faza, a fost ridicata incinta dinspre est, de forma unui patrulater neregulat. Pe o suprafata de 6.000 mp, se vad urmele a doua cetati, ridicate la date diferite: una asezata pe locul cel mai inalt al platoului, cu patru turnuri, iar in interior se pastreaza urmele unui turn-locuinta. Prima cetate, mai veche, este situata pe pozitia cea mai ridicata. Avea patru turnuri la colturi si un turn interior pentru locuinta. Al cincilea turn, mai izolat, servea drept turn de paza in fata intrarii. Cetatea a doua are un singur turn, celelalte fiind comune ambelor cetati. Se gasesc, de asemenea, urmele unor mici incaperi, folosite pentru adapostul aparatorilor cetatii si depozite pentru cereale si apa, ziduri construite din piatra si legate intre ele cu pamant, o cisterna din piatra etc. Pe terasele de jos se afla si patru sanctuare, formate din aliniamente de tamburi. Cele doua cetati se remarca prin originalitatea constructiei, pozitia strategica si tehnica de zidire. Partea superioara a dealului a fost excavata si nivelata obtinandu-se suprafata neteda din interior. Avand rol strict militar, asemenea cetatii de la Costesti, Blidaru este singura cetate care nu a putut fi cucerita de catre romani, soldatii din interiorul acesteia abandonand doar in momentul in care au epuizat resursele de apa si de hrana.
Pe langa fortificatia propriu-zisa au mai fost descoperite urmele a numeroase turnuri izolate care vegheau vaile masivului. Se pare ca la constructia cetatii au participat si mesteri greci. Ridicata in doua etape, cetatea Blidaru era o adevarata capodopera defensiva a acelor vremuri, toate constructiile din interiorul sau putand fi folosite in lupta cu un eventual inamic. Pana si plafoanele incaperilor erau astfel concepute incat sa sustina masini de razboi care sa traga asupra asediatorilor. Ingenios este si sistemul portilor consecutive. Astfel, in cazul in care prima poarta de lemn ceda, inamicul se lovea de spatele unui zid de aparare fiind nevoit sa alerge in jurul acestuia pentru a ajunge la cea de a doua poarta. Tot la Blidaru se afla si o alta constructie, unicat in lumea dacica si construita, mai mult ca sigur, de catre un mester roman sau sub indrumarea acestuia. Este vorba despre cisterna de apa, constructie ridicata in afara fortificatiei, intrucat izvorul care o alimenta se afla la o cota mai joasa. Cisterna, masurand in interior 8X6,20m, avea, de la pardoseala pana la inceputul boltii, o inaltime de 4m. Laturile lungi au fost dublate, zidul interior constituind suportul pentru acoperisul alcatuit din blocuri de calcar fasonate. Peretii erau acoperiti cu un strat impermeabil compus din var, nisip si caramida sfaramata, constructie tipic romana care a dus si la concluzia ca ea nu a putut fi construita decat cu ajutorul acestora. Cand aceasta compozitie a devenit permeabila, intreaga cisterna a fost rezidita in interior si acoperita cu straturi succesive de tencuiala, asigurandu-se astfel impermeabilitatea.