Cheile Glodului

Cheile Glodului se afla in partea de sud-est a Muntilor Sanijei, o subdiviziune a Muntilor Metaliferi, in lungul Paraului Ardeu, afluent al Paraului Geoagiu, la limita dintre judetele Alba si Hunedoara. Altitudinea maxima este de 712m, cea minima de 450m. Rezervatia cuprinde 82 ha, la care se adauga 73 ha zonaodului urmareste muchia de la care porneste abruptul cheilor de pe ambele parti ale vaii de la inaltimea de 600-700m. Spre nord, limita se afla in lungul a doua ogase care ajung in Valea Glodului, unul din dreapta pe sub Dealul Vartoapelor (681 m) si altul din stanga pe sub versantul nordic al Vaii Glodului (768 m), ambele reprezentand si limita de padure. Din culmea Vartoapelor (687 m) se continua pe muchia abruptului (in lungul curbei de 650m), din locul de unde pornesc crestele secundare si ogasele din cuprinsul cheilor. Dupa un mers sinuos se ajunge la extremitatea sudica a abruptului care margineste Dealul Grohurilor (741 m). De aici se intoarce cu aproximativ 180 de grade, si urmarind marginea padurii, coboara pana in firul vaii, de unde se continua pe versantul stang, spre est, pe la baza abruptului calcaros prelungit din culmea Pleasa Ardeului. Aceasta ultima portiune formeaza limita de sud a rezervatiei. In continuare limita merge pe muchia abruptului, indreptandu-se spre nord, si cu un mers sinuos, care se mentine la 650-700m, ajunge in prelungirea Magurii Ardeului, pe care o ocoleste, urmarind cu aproximatie muchia abruptului si limita padurii.
Zona tampon reprezinta o fasie cu latimea variabila, intre 100-300m, mai dezvoltata in sud, si foarte restransa, pana la disparitie in nord. Ca repere pentru limita de vest sunt cotele 681m, 667m, 706m din Culmea Vartoapelor, 625m, 710m din Culmea Rupturii, si 741m din Dealul Grohurilor. Aceasta ocoleste pe la vest si sud Dealul Cetatii (539 m) si trece pe la est Valea Glodului (Ardeului) pana in abruptul vestic al Plesii Ardeului. Din abruptul Plesii Ardeului se indreapta spre nord (ca limita estica), pana in Magura Ardeului de unde se continua spre est, trecand prin cotele 748m, 751m, 768m pana la obarsia ogasului care pleaca din varful Piatra Ceretului (639 m). Cheile Glodului au fost taiate in calcare de varsta jurasica (Jurasicul superior), constituite intr-o banda cu latime de 400-500m, pana la peste 1km, dispusa de la est la vest intre vaile Cibului si Geoagiului. Calcarele stau pe un masiv de ofiolite (un complex de bazalte si diabaze provenind din Jurasicul inferior si mediu). Cheile Glodului sunt adancite intr-un platou calcaros, ce corespunde unei suprafete de netezire specifice M-tilor Metaliferi, aflata la 650-700m, numita Fenes Deva. Deasupra ei se inalta cu cativa metri (pana la 100 m), o serie de maguri tesite Magura Glodului (768 m), Magura Ardeului (770 m), Pleasa Ardeului (855 m), Dumbravita (730 m). Pe aceasta suprafata apar numeroase forme carstice (doline, vai carstice etc). Abrupturile calcaroase ale cheilor sunt, in general, in trepte si prezinta tancuri, creste secundare si abrupturi transversale in lungul ogaselor care le fragmenteaza. In cuprinsul cheilor se gasesc trei pesteri: Pestera Zidita (a nu se confunda cu cea din Cheile Madei), Pestera Feciorilor si Pestera cu doua guri, un aven denumit de localnici Pestera fara fund, precum si Izvorul Tamaduirii. Lungimea Paraului Glodului, de la intrarea in chei, pana la limita de sud a zonei tampon (D. Cetatii) este 2,25 km. Pe el se grefeaza dintr-o parte si cateva ogase cu scurgere temporara. In cuprinsul rezervatiei predomina circulatia subterana carstica. Fara a prezenta o patura continua, invelisul de sol este alcatuit in principal din rendzine.
Intreruperile sunt datorate aparitiei la suprafata a calcarelor sub forma de tancuri, creste, abrupturi si blocuri izolate. Pe brane si pe politele orizontale sau putin inclinate, s-au format soluri humico-calcice, iar pe rocile necalcaroase apar soluri brune acide si brune podzolite. Versantii Vaii Glodului, in limitele rezervatiei, sunt acoperiti in cea mai mare parte cu paduri de fag (Fagus sylvatica), in amestec cu gorun (Quercus petraea). Padurea este peticita de tancurile, crestele si stancile de calcar si de areale mici de ierburi si arbusti, in general pajisti de stancarie calcaroasa. In zona tampon padurea ocupa suprafete mai mici care se intrepatrund cu suprafete de vegetatie arbustiva si pajisti folosite ca pasune sau faneata. Arealul declarat rezervatie este in mare masura izolat, intrucat in lungul cheilor nu exista nici un drum. La ape mici ele pot fi strabatute pe toata lungimea, dar asta nu contribuie la afectarea ei antropica intr-o asemenea masura incat sa provoace procese de degradare. De-a lungul vaii se semnaleaza adevarate depozite de materiale plastice (sticle de plastic), aduse de ape din satele aflate in amonte de chei. Se poate campa in amonte de chei in poienile existente acolo, in curtile localnicilor din satul Glod, sau in aval in poienile din satul Ardeu. Accesul la respectivele poieni este accesibil cu automobilul prin satul Glod sau prin satul Ardeu. Cheile sunt declarate rezervatie naturala, fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice si mentinerea unor relatii respectuoase cu localnicii.