Cheile Vaii Morilor

Cheile Vaii Morilor sunt situate in comuna Vidra, pe Valea Ariesului Mic. Rezervatie complexa ce reprezinta o cheie asimetrica sapata in calcare cristaline (seria marmurelor de Sohodol) de varsta paleozoic mediu cu izbucuri, pesteri si avene situata intr-o padure seculara de conifere. Cheile au o latime de 25-50 metri si o inaltime de 100-150 de metri iar zona protejata mai cuprinde doua izbucuri, pestera Cila si avenele Hoanca Sturului si Poieni. Zona protejata are o suprafata de 90 ha.Valea Morilor, cu o lungime de 3 km, isi are izvoarele in izbucul cu acelasi nume, amplasat in versantul sau stang, la circa 4m inaltime. Amonte de acest izbuc, valea a ramas suspendata si prezinta un regim de curgere temporar activ. In aval de izbuc, pe o distanta de 250m, se dezvolta un mic sector de ingustare, usor asimetric in profil transversal, in sensul ca versantul stang este mai prelung si mai abrupt, iar cel drept pierde din inaltime si declivitate fata de acesta. Profilul de cheie ramane de netagaduit, in primul rand in zona izbucului, unde versantii sunt extrem de apropiati, raul evoluand in roca vie. Din punct de vedere turistic, cheile din bazinul Vaii Morilor isi justifica intaietatea asupra ofertei atractive a intregii zone. Desi nu au lungimi deosebite si nici morfologie aparte, ele nuanteaza fizionomic peisajul, il anima prin prezenta celor doua izbucuri viguroase, devenite surse principale de alimentare cu apa a asezarilor din preajma.
La confluenta dintre Valea Morilor si Valea Dolea, vale seaca tipica, se inalta abruptul Sturului, care adaposteste numeroase pesteri, intre care un loc de frunte revine pesterii Cila (150 m lungime), cunoscuta prin speleotemele sale de origine feruginoasa. La obarsia Vaii Morilor se afla avenul Hoanca Sturului (127 m lungime si 61 m denivelare), iar valea seaca Dolea, unde scurgerea a incremenit pentru totdeauna, furisandu-se in lumea subpamanteana, prin ramificatia sa vestica se apropie de cea mai mare cavitate naturala din Platoul Poieni, Avenul Poieni, prezenta in relief printr-o intrare spectaculoasa.
Are o lungime de 225m si o denivelare de 150m. Platoul in sine reconforteaza prin peisajul sau, o intinsa suprafata nivelata, populată cu ‘grohote’ (gramezi uriase de pietre rezultate prin distrugerea de catre localnici a lapiezurilor, cu scopul largirii terenurilor agricole) ce separa proprietatile. Varful Sturului este singurul loc din Muntii Apuseni unde creste rara floare de colt.