Muntii Bihorului

Muntii Bihorului sunt o grupa montana a Muntilor Apuseni, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt varf este Varful Curcubata Mare (1849 m). In urma unei evolutii indelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafete de nivelare care au constituit din cele mai vechi timpuri locuri favorabile atat pentru asezari risipite, cat si pentru practicarea unei agriculturi pastorale.Muntii Bihor au o alcatuire geologica complexa, predomina calcarele iar spre est formeaza corp muntos cu Muntii Gilau, deosebirea de alcatuire geologica ii face sa fie diferiti net ca relief. Spre vest, aceeasi alcatuire ca a Muntilor Bihor o regasim si in cele doua ramuri ce se desfac din acestia, Muntii Codru – Moma si Muntii Padurea Craiului, de care insa sunt net separati prin depresiunea larga a Beiusului. Partea nordica a muntilor Bihor o constituie Muntii Vladeasa, individualizati printr-o alcatuire geologica total diferita (roci eruptive). Limitele Muntilor Bihor si Vladeasa sunt date in general de forme pregnante. La nord valea Crisului Repede delimiteaza net Muntii Vladeasa. La rasarit Depresiunea Huedin margineste Muntii Vladeasa, iar valea Belisului si valea Albacului delimiteaza Muntii Bihor de Muntii Gilau.
Spre sud Muntii Bihor se intind pana la valea Ariesului Mic, iar spre apus, pana in Depresiunea Beius. Spre nord-vest limita cu Muntii Padurea Craiului este data de valea Meziadului si de cursul mediu si inferior al vaii Iadului. Din punct de vedere geologic in Muntii Bihor se disting doua zone total diferite: Bihorul sudic si Bihorul nordic. Bihorul sudic, delimitat la nord de izvoarele Ariesului Mare, la est de valea Iarba Rea (afluent al Ariesului Mare) si valea Draghita (afluent al Ariesului Mic), la sud de izvoarele Ariesului Mic si la vest de Depresiunea Beius, cuprinde Masivul Biharia. El are o structura geologica complicata prin faptul ca aici apar suprapuneri anormale de strate. Este vorba de asa numitele panze de acoperire, adica stive mari de strate care in timpul miscarilor scoartei sunt deplasate pe mari distante. Prin procesul de sedimentare a stratelor ce alcatuiesc scoarta, intr-o stiva de depozite, stratele sunt din ce in ce mai noi de la partea inferioara spre cea superioara. In Bihorul nordic predomina calcarele masive ce alterneaza cu pachetele mai subtiri de conglomerate, gresii si sisturi violacee. In nord apar astfel conglomerate si gresii; mai la sud se dispun calcare si dolomite, apoi urmeaza, si mai la sud, o a doua fasie de gresii, sisturi si, in sfarsit, o a doua fasie de calcare. Toate acestea inclina de la nord spre sud, suprapunandu-se ca tiglele pe un acoperis, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce in ce mai noi. Zona de izvoare a Somesului Cald reprezinta un larg graben in care formatiunile geologice s-au prabusit pe falii paralele cursului Somesului. Depozitele mezozoice ce formeaza acest sector sunt reprezentate prin roci sedimentare foarte variate, in care predomina calcarele jurasice si cretatice inferioare. O exceptie la aceasta structura obisnuita pentru Bihorul nordic o reprezinta zona de la vest de puternica fractura ce urmareste valea Galbena, de la izvoare spre nord pana dincolo de confluenta cu Crisul Pietros, precum si zona de la vest de creasta Masivului Vladeasa. Cu milioane de ani in urma aceasta zona vestica s-a prabusit pe falii largi de zeci de kilometri. Stivele de depozite incalecate anterior pe autohton (panzele) au ocupat astfel o pozitie inferioara, fiind afectate mai putin de eroziune; din acest motiv ele se pastreaza si astazi constituind masive ca Tataroaia, Paltinetul, Dealul Muntilor, Magura Ferice, Galvoiu si Tapu. Muntii Bihor reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale, ca nici o alta regiune din tara.
Ea este una dintre cele mai complexe si interesante regiuni carstice din muntii nostri ce adapostesc cateva formatiuni de valoare mondiala: Ghetarul Scarisoara, Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei, Groapa Ruginoasa. La acestea se adauga numeroase alte pesteri si chei care, pe langa interesul peisagistic, sunt importante si din punct de vedere stiintific (fauna si flora proprie). Obiectivele turistice ale Muntilor Bihor si Vladeasa sunt o consecinta a constitutiei geologice. Ca dovada amintim doar abundenta si diversitatea fenomenelor carstice legate de prezenta calcarelor sau imensa eroziune de la Groapa Ruginoasa formata in gresii suprapuse calcarelor care, dizolvate carstic, au subminat stiva de gresii de deasupra. Aceasta stransa legatura intre obiectivele turistice si alcatuirea subsolului ne obligam sa facem o incursiune mai larga in domeniul geologiei.