duminică, 20 mai 2012

Muntii Tibles

Muntii TiblesMuntii Tibles fac parte din grupa Nordica a Carpatiilor Orientali si au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formati, lucru mai rar intalnit in Carpati. Sunt situati in nord-vestul Carpatilor Orientali, in cadrul lantului muntilor vulcanici, intre Tisa si Depresiunea Maramures la nord, Muntii Rodnei la est, Raul Tur, Depresiunea Lapusului si Depresiunea Copalnic la sud. Cea mai importanta localitate din apropiere este orasul Baia Mare.Muntii Tibles sau format in orogeneza alpina prin vulcanism, fiind formati aproape in exclusivitate din roci vulcanice cele mai importante fiind andezite piroxenice, bazalte, aglomerari vulcanice si revarsari de lava. Inaltimile lor variaza intre 800 si 1800 metri. In muntii Oas, Varful Piatra Bixadului are 823 metri si este cel mai inalt, in Muntii Gutai cel mai inalt varf este Varful Gutaiul mare si are 1443 metri iar in Tibles cel mai inalt pisc este Varful Bran si are 1840 metri. Sunt dispusi liniar dinspre Vest-Nord-Vest inspre Est-Sud-Est: Muntii Oasului – Muntii Gutai – Muntii Tibles. Inaltimea creste odata cu aproprierea de Muntii Rodnei, adica Muntii Oasului sunt cei mai scunzi iar Muntii Tibles sunt cei mai inalti.
Muntii Gutai dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului si Somesului. Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele din partea nordica si estica a masivului, atat prin intermediul unor afluenti (Iapa, Sasarau, Baia, Sugatagul Mare), drenand in special marginile muntilor Gutai, cat si prin intermediul Marei si Sapantei, doua dintre principalele rauri din perimetrul masivului. Mara se formeaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea vaii Brazilor cu valea Runcului; iesind in depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Rausorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent, Cosaul, ale carui ape provin insa in majoritatea din muntii Varatecului. La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului. Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc. Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai. Turul, format prin unirea vaii Buianului cu valea Goroha, strabate pe circa 11 km zona montana. Valea Rea, denumita pe cursul superior Raul Mare sau Valea Raului, apoi Valea Roasa, are o lungime de circa 13 km in zona de munte, dreneaza intreaga zona dintre pasul Sambra Oilor si varful Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rea primeste apele Vaii Albe, ce strabate o zona cu intinse fanete si pasuni, avandu-si izvoarele sub varful Buian.
Ca rezultat al activitatii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de apa minerala (denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniforma, acestea fiind concentrate in zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestica a muntilor Gutai, in zona Certeze (Borcutul Talharilor, Cicic, Apollo), Negresti (Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna-Ses, Baile Puturoasa. In partea sudica avem izvorul din cartierul Valea Boecutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe valea Creanga Pustie, borcutul Chiuzbaii, izvotul de pe valea Borcutului – Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite in scop balnear la baile Danesti.