Muntii Piatra Craiului

Muntii Piatra Craiului, adeseori Muntii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali, dar care apartine lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se in nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeste geologic si morfologic de masivele si grupele muntoase inconjuratoare, Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii Fagaras si Muntii Iezer-Papusa.In timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, ”Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o ”lama” taioasa si abrupta de roci metamorfice, in special roci calcaroase de varsta jurasica, lunga de aproximativ 24-26 km, orientata de la sud-vest spre nord-est, si lata de aproximativ 6-8 km, pe directiile perpendiculare corespunzatoare. Cunoscutii pereti verticali, inalti de 400-650m, dintre Padina Lancii si Valea lui Ivan, au luat nastere datorita stratificarii pe orizontala a calcarelor. Altitudinea maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful Varful La Om, cunoscut si ca Piscul Baciului, avand 2.244m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascutit (2.150 m), Vf. Timbalul Mare (2.177 m), Varful dintre Timbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Caldarii Ocolite (2.202 m)). Temperatura medie anuala se mentine in jurul valorii de 0 grade C, iar in zonele inalte coboara pana la -2 grade C. Vanturile aproape permanente sunt determinate de pozitia izolata a masivului. Precipitatiile se inscriu intre 1.000-1.200 mm/an, predominand in lunile mai si iunie. In zona Piatra Craiului se gaseste o vegetatie mai putin bogata in specii datorita preponderentei aproape absolute a calcarelor. Totusi se gasesc specii unice in lume de flora si fauna, unele dintre ele, asa cum ar fi Garofita Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) si ghintura galbena (Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagra (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistretul, ursul carpatin, rasul, vulpea, lupul, veverita. Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. In partea nord-estica apar Prapastiile Zarnestilor, izbucurile Fantanile Domnilor si Fantana lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Pestera Stanciului, Moara Dracului. Amintim Marele Grohotis care este o panza de pietre instabile de 4 km.
Rezervatia Naturala Piatra Craiului a fost instituita in anul 1938 si cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului. Cabane si refugii se gasesc in zona muntilor Piatra Craiului ca: cabana Plaiul Foii (849 m), 13km de Zarnesti, reprezinta principala baza de acces catre creasta muntelui; cabana Curmatura (1.470 m) este situata pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prapastiile Zarnestilor; cabana Gura Raului (740 m), plasata la periferia orasului Zarnesti, pe drumul catre Prapastii; cabana Brusturet (990 m) este situata in zona sudica a Pietrei Craiului, la capatul superior al Cheilor Brusturetului, la o distanta de 8 km de satul Podu Dambovitei, ea va ramane inchisa pana cand aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv; refugiul Grindu (1.620m) se afla pe versantul de rasarit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om; casa Folea (1100m) este asezata la marginea vestica a satului Pestera; cabana Pietricica se afla situata in partea de S-E a Muntilor Piatra Craiului – Parcul National Piatra Craiului, intr-un cadru salbatic si izolat, la altitudinea de 1.206m, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului si la 4 Km de Cabana Brusturet; Garofita Pietrei Craiului (1.085 m) este asezata pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslavenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseaua spre Lacul Pecineagu (12,3 km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslavenilor (3,8 km); refugiul Diana (1.480 m) este situat in Poiana Curmaturii Prapastiilor, fiind un adapost deteriorat; refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a braului Cioranga Mare la o altitudine de 1.685m; refugiul de la Varful Ascutit este asezat pe creasta masivului la cativa metri sud-vest de Vf. Ascutit; refugiul Spirla (1.400 m) se afla in padurea de pe muchia care desparte vaile Spirla de Barsa Tamasului; cabana “Taverna Pietrei Craiului” – situata la 5 km de orasul Zarnesti pe drumul care duce spre Plaiul Foii.