Muntii Suhard

Muntii Suhard sunt o grupa muntoasa a Carpatilor Maramuresului si Bucovinei, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali, ocupand o suprafata de aproximativ 325 km2. Are o orientare generala nord-vest — sud-est, in aceasta directie masurand in linie dreapta 35 km. Cel mai inalt pisc este Varful Omu, avand 1.932m. Pozitia mediana a Suhardului este data de distanta sa egala fata de limitele estica si vestica ale Carpatilor Orientali, intr-o zona unde acestia capata latime maxima. Drept urmare, din oricare directie te indrepti spre acest masiv, trebuie sa strabati portiuni insemnate apartinatoare domeniului carpatic.Muntii Suhard au aparut in urma marilor cutari ale scoartei terestre produse in era secundara, prezentandu-se ca o prelungire sud-estica a samburelui cristalin al Muntilor Rodnei. In lungul timp scurs de atunci, constitutia geologica a suferit modificari continue. Nucleul masivului este format din roci cristaline — de altfel cele mai raspandite din aceasta unitate montana. In partea nordica si centrala a Suhardului, cristalinul formeaza un anticlinal, care da cele mai mari inaltimi; in axul lui apar sisturi mezometamorfice, iar flancurile sunt alcatuite din sisturi epimetamorfice. Sisturile mezometamorfice sunt prezente prin micasisturi cuartoase, biotitice si cu granati, sisturi cuartito-biotitice, paragnaise, gnaise si calcare, care genereaza un relief cu forme mai rotunjite, cu exceptia calcarelor ce se inscriu in peisaj printr-o morfologie aparte, in special in lungul culmilor principale.
Din punct de vedere hipsometric Suhardul reprezinta o zona montana mai coborata decat Muntii Rodnei si Muntii Calimani, singurii din Carpatii Orientali care depasesc 2.000m. In schimb, cotele maxime din acest masiv intrec in altitudine pe cele similare din muntii vecini. Dupa criteriul altimetric, in ierarhia celor 35 de unitati montane din Carpatii Orientali, Suhardul ocupa locul al 5-lea, valorile maxime fiind de 2.305m in Muntii Rodnei, 2.102m in Muntii Calimani, 1.962m in Muntii Maramures, 1.956m in Ciucas, 1.932m in Suhard, 1.923m in Muntii Garbova, 1.907m in Ceahlau. In partea centrala se desfasoara o culme sinuoasa, in lungul careia se inregistreaza cotele cele mai mari. Urmarind harta hipsometrica constatam cu usurinta conturarea a trei masive bine individualizate de o serie de sei: Omu (1.932 m) in nord-vest, intre Pasul Rotunda (1.271 m) si saua Diecilor (1.400 m); Faraoane (1.715 m) in partea centrala, delimitat de aceasta din urma sa si saua dintre Picioru Stejii (1.398 m) si varful Iacob (1.372 m) si, in sfarsit, Ousoru (1.639 m) — care ocupa partea sud-estica a Muntilor Suhard, intre saua respectiva si unghiul de confluenta al Bistritei Aurii cu Dorna. In liniile majore ale reliefului se remarca doua suprafete de eroziune: cea superioara, cea mai veche, este puternic fragmentata si se prezinta sub forma unor mici suprafete de eroziune, cu altitudini descrescande de la nord-vest spre sud-est: 1.750— 1.900m in Masivul Omu, 1.550—1.700m in Masivul Faraoane si in jur de 1.600m in Masivul Ousoru, inclinarea acestei suprafete poate fi explicata prin actiunea inegala a miscarilor tectonice, cat si prin actiunea eroziunii — mai puternica in sud, datorita ingustarii masivului in directia respectiva si apropierii de vaile din ce in ce mai adanci, ale Bistritei Aurii si Dornei; a doua suprafata de eroziune, mai noua, este mult mai bine conservata si mai extinsa, in ansamblu pastrandu-se la altitudini ce se mentin constant intre 1.400-1.500m. Desi este destul de unitara sub raport altimetric, ea ocupa o pozitie periferica in cadrul Masivului Suhard si este puternic fragmentata de reteaua transversala, care a dus la individualizarea mai multor culmi secundare. Cu toate ca partea inalta a masivului Omu s-a aflat deasupra limitei zapezilor permanente, glaciatiunea cuaternara se pare ca nu a afectat si Muntii Suhard. Prin pozitia sa geografica, Suhardul are un climat temperat-continental, aflandu-se sub influenta nord-atlantica, configuratia reliefului si inaltimea impunand o pregnanta etajare a elementelor climatice. Masivul Suhard se incadreaza tinutului climatic al muntilor inalti (1.700—1.900 m), tinutului climatic al muntilor mijlocii si scunzi (sub 1.700 m), precum si subtinutului climei de depresiune.
Cea mai mare extensiune o prezinta climatul muntilor mijlocii si scunzi, ca urmare a predominarii acestui relief. Media anuala a temperaturii prezinta valori din ce in ce mai mici pe masura ce urci spre varful muntelui. Astfel, izoterma anuala de 5°C se afla in sudul Suhardului, cam in zona orasului Vatra Dornei. Izotermele anuale de 4°C si 3°C incing masivul catre periferia lui, iar cele de 2°C si respectiv 1°C se desfasoara insular in jurul masivelor Omu, Faraoane si Ousoru. Cele mai mici valori ale temperaturilor medii anuale apar in zona varfului Omu si sunt date de izotermele de 0°, —1°…—2°C, iata, asadar, ca desi suntem intr-un masiv relativ restrans, datorita diferentelor altimetrice extreme (peste 1.100 m), temperaturile medii anuale ale punctului celui mai inalt au valori cu circa 7° mai mici fata de Depresiunea Dornelor. Media anuala a precipitatiilor prezinta valori foarte diferite in cadrul Masivului Suhard, astfel, daca la Vatra Dornei cad anual 672 mm, valorile cresc progresiv, odata cu altitudinea, ajungand la circa 1.400 mm in varful Omu, deci la o cantitate ce reprezinta mai mult decat dublul valorii minime. Precipitatiile in jur de 1.200 mm apar ca un brau ce inconjoara varfurile Faraoane, Ousoru si Omu, iar cele care ajung in jur de 1.400 mm formeaza o foarte mica insula in jurul varfului Omu. Grosimea stratului de zapada depaseste frecvent 50—60 cm, pe culmea principala, in zonele concave, din cauza viscolirii, avand valori mult mai mari. Cantitatea maxima de precipitatii cazute in 24 de ore a inregistrat 280 mm la Carlibaba, 260 mm la Vatra Dornei si 140,6 mm la Gura Tibaului. Cel mai favorabil anotimp pentru drumetie este toamna, cand nebulozitatea este mai scazuta, vantul are intensitate redusa si apar in sir zile frumoase cu cer senin. Bineinteles, incepand din luna mai, pe toata durata verii si toamnei, pana catre sfarsitul lunii noiembrie, se poate practica turismul. Turistii care vin cu corturi pot gasi numeroase locuri favorabile camparii, ele fiind constituite din poieni, vai etc., care sunt raspandite pe intreaga suprafata a masivului. Practicarea sporturilor de iarna este inlesnita atat de conditiile climatice favorabile existente in cadrul masivului, precum si de prezenta unor pante corespunzatoare pentru schiat, in acest sens, pot fi recomandate: partia de la Runc (Vatra Dornei), regiunile periferice usor accesibile din sudul Ousorului (Dorna Candrenilor), Arsita (Ciocanesti), Stanisoara (Carlibaba), precum si Poiana Rotunda, accesibila dinspre Pasul Rotunda. Datorita configuratiei reliefului si in Masivul Suhard zonalitatea vegetatiei este evidenta. In partea superioara a masivului, la peste 1.600—1.700m, se dezvolta un complex de stufarisuri si pajisti subalpine. Acestea apar insular in Masivul Omu (inclusiv Pietrele Rosii) si in Masivul Faraoane. Jnepenisurile au o mare dezvoltare, in special in Masivul Omu, fiind greu accesibile.
Stufarisurile sunt formate din jneapan (Pinus mugru), ienupar pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) si smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adauga alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) si merisorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapanul formeaza desisuri impenetrabile; tulpinile se incolacesc, se intortocheaza in asa fel, incat formeaza o tesatura deasa, ce acopera fie stanca, fie grohotisurile. In muntii Suhard traiesc numeroase sperii de animale caracteristice atat zonei alpine, dar mai ales padurilor de rasinoase. Dintre mamifere — unele de importanta cinegetica — amintim: ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa) etc.; dintre rapitoare mai importante sunt: rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes) etc. Pasarile sunt reprezentate de specii ca: cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tctrix), destul de rar intalnit s.a.; rapitoarele sunt reprezentate prin acvile, creti etc. Dintre reptilele care ajung pana in zona inalta amintim: vipera comuna (Vipera berus) si soparla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaste, Rana temporaria. Conditiile fizico-geografice complexe din Muntii Suhard au generat o succesiune de soluri: podzoluri humico-feriiluvialc; soluri brune-acide subalpine si soluri brune podzolice; soluri podzolice brune feriiluviale; soluri brune acide. Podzolurile humico-feriiluviale si solurile podzolice brune feriiluviale formeaza o mica insula in zona cea mai inalta a Masivului Omu. Se caracterizeaza printr-o permeabilitate redusa, pe ele dezvoltandu-se in bune conditii pajistea deasa.